Federația Patronatelor din Construcții continuă să apere facilitățile fiscale pentru constructori și trimite o scrisoare deschisă viitorului guvern

Confruntată cu riscul de a fi eliminate facilitățile fiscale ale lucrătorilor din construcții, Federația Patronatelor din Construcții (FPSC) a trimis o scrisoare deschisă guvernanților în care reclamă intenția acestora de a elimina facilitățile fiscale pentru muncitorii din construcții, ca de altfel, și pe cele din IT.

Federația Patronatelor Societăților din Construcții arată că la sfârșitul anului 2018, sectorul Construcții a fost declarat “sector prioritar, de importantă națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 01.01.2019”, iar măsura a apărut că o necesitate, într-un moment când construcțiile reprezentau doar 5% din PIB, când criză de forță de muncă atinsese cote îngrijorătoare, iar munca la negru în acest sector devenise un fenomen cu un spectru din ce în ce mai larg.

„În ciuda faptului că PNRR a fost anunțat că program al investițiilor din România pentru următorii șapte ani, sub pretextul unei echitati a sistemului, Programul de Guvernare prevede eliminarea acestor facilități ca fiind considerate “distorsiuni și lacune ale sistemului fiscal”. Mai mult decât atât, în spațiul public se vehiculează ideea ministerului de finanțe că aceste facilități ar trebui retrase din anul 2022”, susține FPSC.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Față de această situație, Federația Societăților din Construcții prezintă viitorului guvern următoarele:

1. Rezultatele aplicării OUG 114/2018 după primul an au fost pozitive, în sensul că în septembrie 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din “piață neagră”) crescuse cu circa 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcții erau cu peste 12% mai mult decât în anul anterior.

2. În octombrie 2021 se înregistrează circa 430.000 de angajați în construcții, față de 317.732 angajați în 2018 conform Institutului Național de Statistică.

3. Ponderea construcțiilor în PIB-ul României a crescut în acești trei ani, ajungând la aproximativ 7%.

Federația consideră că anularea facilităților pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte în lanț, ce nu vor mai putea fi gestionate:

1. Întrucât facilitățile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, apoi sectorul construcțiilor și întregul sistem economic. Vom constată în primul rând scăderea salariilor angajațiilor. Firmele de construcții afectate în plus anul acesta și de explozia prețurilor la materialele de construcțîi nu-și vor putea asuma menținerea salariilor nete ale angajaților în noile condiții.

2. Revenirea la fenomenul de “muncă la negru” sau “muncă la gri”.

3. Măsură va redeschide poartă spre plecări masive ale lucrătorilor români de la necalificați până la muncitori cu înalta calificare, dar și specialiști ingineri și arhitecți, spre alte piețe mai bine plătite din Europa. Plusul de peste 100.000 angajați în construcții înregistrați în ultimii trei ani se va reorienta spre acele țări din Europa de vest care îi așteaptă cu șantiere deschise și cu salarii mult mai ofertante decât în România.

4. Atragem atenția că aceștia vor lua cu ei și o producție de circa 80.000 euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri și PIB-uri. La 100.000 muncitori plecați (foarte posibil a se întâmpla), în România vom avea un minus de opt miliarde de euro/an producție, adică jumătate din PNRR-ul din România. Din evaluările noastre, din cei 29,3 miliarde euro alocați PNRR, în jur de 16-17 miliarde euro sunt dedicați investițiilor. În plus, va fi necesară forță de muncă și pentru alte proiecte cu finanțare europeană sau națională (ex. programul Anghel Saligny) precum și lucrări private.

5. Din informațiile noastre, fiscalitatea pe muncă angajaților din România este una dintre cele mai mari din Europa: circa 70% (este depășită doar de Portugalia), aceasta creând o distorsiune în piață “unică” a muncii în plan european, total în defavoarea procesului investițional din țară noastră. România va rămâne în continuare doar furnizor de forță de muncă calificată pentru țările Europei și ale lumii.

6. Prin anularea înainte de termen a unei măsuri stabilită pe termen lung, se anulează și indicatorul de predictibilitate pentru agenții economici și implicit pentru autoritățile contractante care deși vor avea bani pentru investiții, nu vor avea cu cine construi. În această situație, întrevedem un Program de investiții pentru România irealizabil, programe de investiții realizate în diverse țări cu forță de muncă românească și un decalaj și mai mare între România și celelalte țări europene, adică un eșec pe care cineva
va trebui să și-l asume.

Având în vedere cele prezentate, va solicităm că înainte de a se decide măsuri ce pot influență pentru mult timp sectorul construcțiilor și materialelor deconstrucțîi, economia dar și imaginea României, să acceptați un dialog transparent, democratic și responsabil cu reprezentanții breslei constructorilor din România.

Reamintim că, în conformitate cu înțelegerea dintre Guvernul anului 2018 și patronate, muncitorii din construcții erau scutiți de plata CAS, a unei părți din CASS (plătesc 21,5% față de 25%) și de plata impozitului pe venit.