Foto: © Roberto Binetti | Dreamstime.com
Proiectul de gaze naturale Neptun Deep din Marea Neagră este implicat într-o dispută diplomatică din cauza opoziției Austriei de a permite României să intre în spațiul Schengen fără frontiere, scrie Financial Times.
Compania energetică austriacă OMV este coproprietar al zăcământului de gaze Neptun Deep din largul coastelor României, care ar putea pompa 10 miliarde de metri cubi pe an începând cu 2027. Luna trecută, premierul român Marcel Ciolacu a declarat că guvernul său nu este dispus să modifice o lege care reglementează vânzările de gaze offshore – la care OMV s-a opus – atâta timp cât Austria continuă să se opună vetoului de intrare a țării sale în Schengen.
„Vom… merge mai departe pe baza formei actuale a legii offshore, așa cum România va continua să își susțină argumentele privind aderarea la spațiul Schengen, inclusiv în instanțele europene, dacă Austria nu își schimbă poziția”, a declarat Ciolacu jurnaliștilor după întâlnirea cu o delegație a OMV la București, din 18 septembrie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În iunie, OMV a dat România în judecată la o curte internațională de arbitraj după ce Bucureștiul a modificat legea care reglementează vânzările de gaze offshore pentru a garanta un drept de veto al guvernului asupra contractelor private în „situații de urgență”. Statul român controlează 50 la sută din Neptun Deep, cealaltă jumătate fiind deținută de OMV Petrom.
Anterior, Ciolacu a amenințat că va acționa Viena în instanță și va cere daune de până la 2% din producția economică a țării sale, ca urmare a faptului că România a fost ținută în afara spațiului Schengen timp de peste 10 ani de la data inițială de aderare.
Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat pentru Financial Times că disputa nu ar trebui redusă la „ochi pentru ochi”, în sensul că „voi ne dați Schengen, noi vă dăm gaze din Marea Neagră”. El a spus că legea gazelor permite guvernului să „intervină” în relațiile comerciale cu clienții privați în „anumite situații de urgență”, despre care OMV a susținut că nu sunt pe deplin clare.
Dar Burduja a mai spus că românii „au fost extrem de dezamăgiți” de faptul că nu au aderat la Schengen. Veto-ul de la Viena „a părut o decizie politică… care nu a avut nimic de-a face cu pregătirea țării noastre”.
OMV a refuzat să comenteze „deciziile politice”, adăugând că are „speranța” că România va fi primită în curând în zona Schengen. „Un punct forte cheie al UE de astăzi este libertatea de a călători peste granițe”.
Compania a făcut lobby în liniște pe lângă guvernul austriac pentru a permite aderarea României și Bulgariei la Schengen. OMV are aproximativ 8.000 de angajați în România. Societatea sa mixtă din țară, OMV Petrom, în care este acționar majoritar, este cel mai mare contribuabil din România, cu aproximativ 7% din veniturile fiscale în 2022.
Un executiv de nivel superior al companiei a declarat că au fost relativ netulburați de amenințările recente venite de la București. Potrivit acestora, întreprinderea de gaze naturale a OMV din Marea Neagră era în siguranță, având în vedere importanța sa critică pentru securitatea energetică a României și a UE.
Austria se confruntă cu alegeri în 2024, iar partidul naționalist de dreapta dură „Libertatea” conduce în sondaje de un an, creând presiuni asupra guvernului de centru-dreapta al lui Karl Nehammer pentru a-și înăspri și mai mult poziția privind imigrația. Nehammer a declarat în repetate rânduri că România este incapabilă să își securizeze frontierele pentru a bloca intrarea imigranților ilegali.
De asemenea, România se confruntă cu alegeri anul viitor și nici nu poate da ușor înapoi.„Puneți-vă în locul nostru și veți vedea că nu este corect și nu este plăcut să stăm la cozi la aeroporturi, la punctele de frontieră”, a spus Burduja. „Și impune un cost economic asupra țării, fără îndoială”.
Disputele privind legislația în domeniul gazelor nu sunt singurul motiv pentru care explorarea Neptun Deep ar putea fi încă departe. Pe măsură ce războiul s-a intensificat în Marea Neagră, cu atacuri ucrainene asupra Crimeei și cu Rusia care a lovit Odesa și porturile de pe Dunăre, faza de construcție care ar fi trebuit să înceapă anul viitor ar putea întâmpina provocări de securitate. Data țintă pentru exploatarea câmpului este 2027.
Cu toate acestea, Burduja a declarat că România este pregătită să ajute la apărarea proiectului Neptun Deep și s-a simțit îndreptățită de companiile care au luat decizia finală de investiție în iunie.
„Acest gaz va consolida cu siguranță securitatea regională”, a spus el. „Nu este doar pentru România, ci pentru întreaga regiune, inclusiv pentru Austria”.
„Este o investiție de 4 miliarde de euro care va reduce dependența europeană de gaz față de Rusia”, a spus Burduja. „Îmi imaginez că Rusia va privi cu atenție la modul în care evoluează această investiție și, dacă o poate întârzia sau opri, ar putea încerca acest lucru… . România își va proteja teritoriul”.