Sursa foto: Parlamentul European
Este o nouă etapă în relaţiile agitate dintre Rusia şi Finlanda. Sâmbătă, Moscova şi-a suspendat livrările de electricitate către vecinul său din cauza unor datorii, a anunţat RAO Nordic Oy, deţinut 100% de compania rusească InterRAO. Această decizie vine pe fondul unei creşteri a tensiunilor între Moscova şi Helsinki, care şi-a anunţat voinţa de a adera “neintârziat” la NATO, sub influenţa ofensivei ruse în Ucraina, scrie Liberation, citată de Rador.
Cu sediul la Helsinki, RAO Nordic Oy nu a primit plata pentru electricitatea furnizată Finlandei din 6 mai, afirmă acest grup într-un comunicat, care subliniază că “Această situaţie este excepţională şi are loc pentru prima dată în peste 20 de ani”. “Suntem deci obligaţi să suspendăm importul de electricitate începând din 14 mai”, explică furnizorul. “Sperăm că situaţia se va ameliora curând” şi că livrările din Rusia se vor relua, adaugă grupul. Compania nu a spus dacă aceste probleme de plată au legătură cu sancţiunile europene ce vizează economia rusă după invadarea Ucrainei. Principalul importator de electricitate rusească spre piaţele nordice, RAO Nordic are activităţi în Uniunea Europeană din 2002.
Potrivit Fingrid Oyj, societate finlandeză de transport de energie, RAO Nordic o informase că va opri importurile pentru că există probleme cu primirea plăţilor de la Nord Pool. “Nord Pool plăteşte. Fingrid nu este parte componentă în acest comerţ cu electricitate. Noi asigurăm conexiunea transferului din Rusia spre Finlanda”, explică pentru Reuters Reima Paivinen, vicepreşedinta principală pentru operaţiunile Fingrid. Întrebat dacă plăţile trebuie făcute în ruble, purtătorul de cuvânt al Nord Pool a marcat: “Nu am avut niciodată plăţi în ruble, numai în euro, coroane norvegiene, coroane suedeze şi coroane daneze, conform procedurilor noastre standard”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Circa 10% din electricitatea consumată în ţară
Operatorul reţelei electrice finlandeze a asigurat că se poate lipsi de curentul rusesc, care reprezintă circa 10% din electricitatea consumată în ţara nordică. “Eram pregătiţi pentru asta şi nu va fi dificil. Putem gestiona cu puţin mai multe importuri din Suedia şi Norvegia”, a declarat vineri Timo Kaukonen, un responsabil cu operaţiunile de gestionare a reţelei Fingrid. Capacitatea de import de electricitate rusească în Finlanda este actualmente de circa 900 de megawaţi (MW), a explicat el. La sfârşitul lui aprilie deja, Fingrid redusese de la 1.300 la 900 MW capacităţile de import venit din Rusia pentru a “apăra securitatea sistemului electric în Finlanda” într-un context “de evoluţie a situaţiei internaţionale”.
Finlanda are în prezent patru reactoare pe deplin funcţionale în două centrale, care furnizează circa 30% din electricitatea ţării. Un al cincilea, un reactor EPR de 1.650 MW construit de compania franceză Areva, a fost pus de asemenea în funcţie în martie la centrala de la Olkiluoto, în sud-vestul ţării. Dar la sfârşitul lui aprilie, funcţionarea sa la plină capacitate a fost amânată din iulie în septembrie. Reamintim, construcţia reactorului EPR, care trebuie să acopere singur circa 15% din consumul electric al Finlandei, a fost afectată de costuri suplimentare şi de 12 ani de întârziere faţă de programul iniţial.
Tensiuni la cel mai înalt nivel
La începutul lui mai, cele două ţări vecine se înfruntaseră deja indirect pe terenul energetic. Un contract cu grupul rusesc Rosatom pentru construirea unui reactor nuclear în nordul Finlandei a fost anulat din cauza unor “riscuri” suplimentare legate de invazia rusă în Ucraina, potrivit consorţiului Fennovoima cu majoritate fiinlandeză care coordona proiectul. Acesta a subliniat că cooperarea cu RAOS Project este terminată cu efect imediat”. Estimat la peste 7,5 miliarde de euro, proiectul reactorului de 1.200 megawaţi, situat la Pyhajöki, în nordul Finlandei, datează din 2010 şi suferise deja de pe urma a anumeroase întârzieri şi incertitudini.
Aceste anunţuri se înscriu în contextul în care tensiunile geopolitice sunt la cel mai înalt nivel. Joi, preşedintele şi prim-ministrul Finlandei s-au declarat pentru o aderare “neîntârziată” la NATO, precizând că decizia ţării nordice va fi anunţată duminică. Intrarea FInlandei în NATO va fi “cu siguranţă” o ameninţare pentru Rusia, a reacţionat Kremlinul. “Extinderea NATO şi apropierea Alianţei de frontierele noastre nu fac lumea şi continentul nostru mai stabile şi mai sigure”, a avertizat joi purtătorul de cuvânt rus, Dmitri Peskov. Diplomaţia rusă a afirmat de altfel că în caz de aderare a Finlandei, ea va fi “nevoită să ia măsuri de reciprocitate, militaro-tehnice şi altele, pentru a pune capăt ameninţărilor la adresa securităţii naţionale”.