FOTO. Cum arată proiectele premiate de Comisia Europeană în cadrul competiției Noul Bauhaus European: Grădini comunitare sau pe acoperiș, locuri de întâlnire sau refugiu și o “pădure-parc” din România, la Cluj

O grădină comunitară, grădini pe acoperișuri pentru persoane cu dizabilități, o bibliotecă de liceu regândită și spații comune pentru elevi, dar și proiectul unei “păduri-parc”, lângă Cluj-Napoca – au fost premiate în urmă cu câteva zile în cadrul competiției New European Bauhaus, organizată anual sub egida Comisiei Europene. Concursul caută exemple de “proiecte frumoase, durabile și incluzive din viața reală”. În cadrul ceremoniei de decernare a premiilor, 20 din cei 50 de finaliști au fost recompensați cu premii de 390.000 de euro.

Cei 20 de laureați ai Noilor Premii Europene 2024 au fost anunțați pe 12 aprilie, în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor de la Bruxelles. Printre nominalizații din acest an s-a numărat și a și câștigat și “Pădurea-Parc Făget; Plămânul verde al Clujului” (România), care își propune să co-proiecteze și să piloteze un plan integrat de gestionare și operare multiplă pentru Pădurea-Parc Făget.

Premiile au fost împărțite în patru categorii de premii, care reflectă temele de transformare ale Noii Europe Bauhaus. În fiecare categorie, există două secțiuni de concurs paralele: Campionii – proiecte existente și finalizate în conformitate cu valorile și principiile Noului Bauhaus European (câștigătorii primesc 30 000 EUR și un pachet de comunicare și categoria “Rising Stars” – concepte realizate de tinere talente sub 30 de ani (câștigătorii primesc 15.000 de euro și un pachet de comunicare).

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Vă prezentăm, în continuare, proiectele câștigătoare în secțiunea de “Campioni” și câteva imagini, așa cum sunt ele prezentate de organizatorii competiției. Toate proiectele, inclusiv cele cu mențiuni speciale, din ambele secțiuni, pot fi consultate AICI

• Categoria Reconectarea cu natura

Proiect Campion: Pădurea-Parc Făget; plămânul verde al Clujului/ România

Locația: Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj, România Locația 2: Comuna Feleacu Locația 3: Comuna Ciurila, România

Este vorba despre un model de parc periurban, amenajat în Făget, cea mai mare zonă plantată din vecinătatea orașului Cluj-Napoca, un sit Natura 2000 și o destinație de recreere populară pentru rezidenți. Proiectul a fost dezvoltat de Zona Metropolitană Clujeană, Primăria Cluj – Atelier Mass – UBB-Facultatea de Știința și Ingineria Mediului,

Potrivit inițiatorilor, proiectul a avut ca scop co-proiectarea și pilotarea unui plan operațional și de management multi-utilizare integrat pentru Parcul Pădurea Făget, menit să rezolve conflictele potențiale dintre diferitele utilizări (protecția naturii și conservarea biodiversității; atenuarea schimbărilor climatice și reglementarea climatică regională; activități de recreere și turism), într-o abordare NEB.

Proiectul a beneficiat de finanțare din Fondul European de Dezvoltare Regională.

Istoria proiectului a început în 2019, când un cetățean a depus o propunere de proiect de transformare a Făgetului într-un parc forestier multifuncțional, în cadrul campaniei de bugetare participativă organizată anual de Primăria Municipiului Cluj. Propunerile au intrat în faza de vot și a fost selectată de către clujean pentru a fi una dintre inițiativele ce urmează a fi implementate în anul următor, sub coordonarea Primăriei și a ADI Metropolitane.

Inițiatorii explică, în prezentarea proiectului, că aici au fost puse în aplicare patru direcții de activitate pentru a sprijini durabilitatea intervențiilor prevăzute în cadrul proiectului. Prima componentă a avut ca scop îmbunătățirea planificării și gestionării întregii păduri (40 de hectare) și a avut ca rezultat un plan integrat de gestionare multiutilizare, cu componente strategice și operaționale, care a fost elaborat și convenit cu părțile interesate relevante (primăria, ADI Metropolitană, universitatea locală, ONG-urile, activiștii și entitatea națională responsabilă cu exploatarea pădurilor). Studii tehnice în sprijinul acestui plan au fost elaborate de Universitatea Babeș-Bolyai (de exemplu, evaluarea serviciilor ecosistemice din Făget).

Al doilea aspect este legat de promovarea mobilității nemotorizate prietenoase cu natura. Au fost marcate și desemnate piste de biciclete cu coduri de culori pentru diferite categorii de utilizatori de biciclete. De asemenea, traseele de mers pe jos au fost marcate și dotate cu panouri care descriu ecosistemul natural, speciile și habitatele.

Cel de-al treilea aspect a vizat dezvoltarea unei infrastructuri științifice și organizarea/găzduirea unor evenimente specifice organizate de universitățile specializate în atenuarea schimbărilor climatice, protecția naturii și conservarea biodiversității, geologie sau silvicultură.

Cel de-al patrulea aspect a fost axat pe utilizarea exclusiv a materialelor de construcție naturale, achiziționate la nivel local (lemn și piatră) pentru intervențiile fizice minim invazive realizate în scopuri recreative, educaționale și științifice (amfiteatru, zone de odihnă, adăpost de ploaie, facilități sportive pentru tracțiuni sau abdomene, platformă de yoga, punct educațional, punct și elemente geologice, panouri informative, iazuri pentru amfibieni). Aceste intervenții acoperă 0,015% din suprafața pădurii și au implicat doar lucrări simple de tâmplărie realizate de tâmplari locali.

Cel de-al cincilea filon a implicat campanii de eliminare a deșeurilor organizate de ONG-uri cu sprijinul voluntarilor.

Făgetul – gazdă de proiect premiat, “tăiat în două” de un proiect de infrastructură

Unul dintre specialiștii implicați în proiect, Tibor Hartel, conferențiar universitar la UBB-Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, spune că este vorba despre un model de parc peri-urba. Cu doar câteva săptămâni înainte de anunțarea acestui premiu, tot el atrăgea atenția, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că traseul viitoarei centuri metropolitaet “taie în două şi prin asta distruge din punct de vedere ecologic o pădure (road effect şi edge effect) şi de asemenea scade dramatic serviciile ecosistemice ale pădurii”.

• Categoria Redobândirea sentimentului de apartenență

Grădini comunitare SET Amsterdam, Olanda

Inițiat de voluntari din Amsterdam-Ijburg, SET este un spațiu public regenerat, transformat din 2021 într-o grădină și un centru comunitar de permacultură. “Situat lângă un loc de joacă și o reședință temporară pentru tinerii deținători de statut și studenți, SET aplică co-proiectarea participativă spațială pentru a conecta comunități intergeneraționale din diverse medii socio-culturale. La SET, toate tipurile de puncte forte și vulnerabilități umane sunt prezente și evoluează în sinergie, la fel ca în natură, cu ocazia unor activități comune”, arată autorii.

• Categoria Prioritizarea locurilor și a persoanelor care au cea mai mare nevoie

Grădina de pe acoperiș, Barcelona, Spania

“Grădinile de pe acoperiș” este un proiect de promovare a incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități prin horticultură. În acest scop, diverse grădini urbane sunt instalate pe acoperișurile clădirilor municipale și sunt cultivate de entități ale persoanelor cu handicap. “Principalele obiective sunt îmbunătățirea calității vieții utilizatorilor, precum și promovarea agriculturii urbane. În cele din urmă, aceste produse cultivate la nivel local sunt oferite organizațiilor care lucrează cu persoane aflate în risc de excluziune”, arată autorii.

• Categoria Modelarea unui ecosistem industrial circular și sprijinirea gândirii bazate pe ciclul de viață.

Proiect câștigător: O transformare durabilă a campusului/ Luxemburg

Liceul Michel Lucius din Luxemburg nu are un spațiu comun central. Proiectul transformă o structură modulară veche într-o bibliotecă, demontează cu grijă o aripă din anii 1970 pentru reutilizarea materialelor și renovează curtea școlii cu materiale recuperate, arată autorii. Abordarea sa optimizează utilizarea resurselor, minimizează deșeurile și contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Proiectul constituie un exemplu pentru proiecte similare, punând accentul pe un impact minim asupra mediului, pe principiile economiei circulare și pe îmbunătățirea vieții studenților, spun autorii.

• Premiul “Recunoaștere specială pentru efortul de reconstrucție și recuperare al Ucrainei

Proiect câștigător: Nad Dzherelom Lviv, Ucraina

“Zona de recreere “Nad Dzherelom” (Deasupra izvorului) face parte din complexul Mamele neîntrerupte, care la rândul său este un element al ecosistemului neîntrerupt. Unbroken este un răspuns al orașului la provocările războiului. Proiectul “Nad Dzherelom” a avut ca scop refacerea unei zone naturale abandonate pentru integrarea socială a persoanelor strămutate în interiorul țării cu comunitatea locală, păstrând în același timp ecosistemul și biodiversitatea”, se arată în descrierea proiectului.

• Categoria Votul publicului

Map4Water: ORAȘUL CELOR 100 de fântâni/ Sarajevo, Bosnia și Herțegovina

Proiectul cartografiază fântânile publice de apă potabilă și invită diferite părți interesate să îngrijească, să împartă și să modernizeze o utilitate publică subevaluată. Baza de date interactivă pilot arată locațiile și structurile pentru apă potabilă disponibile pentru rezidenți și vizitatori, odinioară tipice pentru cartierele și peisajele stradale din Sarajevo. “Platforma digitală se adresează autorităților locale pentru a prelua inițiativa în ceea ce privește întreținerea necesară, restaurarea și gestionarea integrată viitoare a acestei infrastructuri publice valoroase”, arată autorii.

Ce este Noul Bauhaus European? 

Comisia Europeană, în colaborare cu Președinția Belgiană a Consiliului Uniunii Europene, a organizat în perioada 9-13 aprilie a doua ediție a Festivalului Noul Bauhaus European, o inițiativă care leagă Pactul Verde European de viețile noastre de zi cu zi și de spațiile de locuit. Deschiderea oficială a avut loc în 9 aprilie.

Festivalul reprezintă o punte importantă între mișcarea Noul Bauhaus European, și include și un forum, un târg. Ediția din acest an a Festivalului a găzduit ceremonia de decernare a celei de-a patra ediții a prestigioaselor premii NBE.  Premiile NBE au fost acordate în patru categorii: Reconectarea cu natura; Redobândirea sentimentului de apartenență; Prioritizarea locurilor și a persoanelor care au cea mai mare nevoie; Modelarea unui ecosistem industrial circular și sprijinirea gândirii bazate pe ciclul de viață. 50 de finaliști au concurat în ultima etapă a competiției, atât candidați cu proiecte finalizate, cât și tineri cu idei inovatoare.

Pentru prima dată, premiile NBE au acceptat proiecte din Ucraina, în plus față de statele membre UE și din Balcanii de Vest. O “Recunoaștere specială a efortului de reconstrucție și redresare al Ucrainei” a fost de asemenea acordată proiectelor și ideilor care se aliniază la valorile NBE și contribuie activ la reconstrucția Ucrainei, în spiritul recunoașterii și susținerii efortului și angajamentului Ucrainei de a recontrui mai bine. Premiile NBE 2024 se concentrează și pe acele regiuni care se confruntă mai intens cu probleme socio-economice, precum și pe cele care sunt cel mai mult provocate de adaptarea la procesul către neutralitatea emisiilor de carbon, acordând un sfert din premii proiectelor și ideilor care aduc o transformare pozitivă pentru acele locuri.

În cadrul ceremoniei de decernare a premiilor, 20 din cei 50 de finaliști au fost recompensați cu un total de 390.000 de euro. Ca parte a experienței, publicul a fost invitat să participe la procesul de votare pentru a determina un câștigător din fiecare categorie. Din 2021, Premiile NBE au implicat deja peste 5000 de candidați, iar ediția din 2024 este din nou o dovadă a acestei comunități în continuă creștere.

Lista completă a nominalizaților la Premiile 2024 poate fi găsită pe site-ul oficial al Premiilor.

 Noul Bauhaus European (NBE) este o mișcare europeană care invită pe toată lumea să își imagineze și să construiască împreună un viitor mai bun: locuri, produse și moduri de viață frumoase, durabile și incluzive. Lansată de Comisia Europeană în 2021, această inițiativă interdisciplinară este strâns legată de Pactul Verde European și oferă o platformă pentru experimentare, conectare și schimbare pozitivă  pe teren prin proiecte de tip bottom-up. Concentrându-se în primul rând, dar nu exclusiv, pe transformarea spațiilor noastre de locuit, Noul Bauhaus European creează o punte între lumea științei și a tehnologiei, artei și culturii pentru a crea soluții inovatoare care sunt ecologice și accesibile pentru toată lumea. Prin munca în echipă și implicarea comunității, aceasta împuternicește comunitățile locale și regionale, industriile și mințile creative pentru a ne îmbunătăți calitatea vieții.