Foto: Pixabay
Urmează o încetinire semnificativă a creșterii economice în a doua parte a anului curent – aceasta este direcția pe care o arată indicatorii relevanți pentru prognoza economică: indicele sentimentului economic, indicii bursieri, așteptările de angajare și randamentul obligațiunilor de stat.
- În vreme ce datele statistice indică deocamdată creșteri surpriză pentru PIB-ul României în prima jumătate a anului, prilej de (auto-)laudă guvernamentală cu ocazia publicării rapoartelor INS, puterea de cumpărare a românilor a scăzut, inflația e la cote record, împrumuturile sunt tot mai costisitoare și în Europa bântuie spectrul recesiunii. Cum arată, de fapt, cu cifre, tabloul economic complet?
- La solicitarea Economedia, echipa de economiști ai Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor, a sintetizat evoluția a patru indicatorii utilizați frecvent în prognoze economice pe termen scurt privind scenariile de recesiune.
- Vorbim despre: indicele sentimentului economic, indicii bursieri, așteptările de angajare și randamentul obligațiunilor de stat.
- Se poate observa evoluția acestora în perioada recesiunii declanșate în 2008 și în intervalul de turbulențe mai recente – 2020-2022 (perioadă marcată de criza pandemică și, ulterior, de războiul din Ucraina și consecințele sale).
- Concluzii: Intrarea în recesiune a Europei e un scenariu pesimist, dar posibil, în vreme ce România trebuie să se pregătească, la rândul său, de o încetinire semnificativă a economiei, arată datele agregate de economiști
După o redresare fragilă de după criza pandemică, izbucnirea războiului din Ucraina, criza energetică, inflația record și problemele din lanțurile de aprovizionare au adus perspective mult mai sumbre în Europa și tot mai multe voci din mediul economic avertizează asupra spectrului recesiunii.
Tehnic, această recesiune ar însemna că economia UE sau a unor țări membre ar suferi scăderi ale PIB-ului pe o durată de cel puțin două trimestre consecutive.
“Prima parte a anului 2022 a adus însă creșteri economice peste așteptări: economia UE a crescut cu 4,75% în prima jumătate a anului, iar România a depășit și media UE cu o creștere anuală de 5,85% a PIB-ului în prima jumătate a anului curent. Viitorul apropiat însă pare mai puțin optimist”, menționează Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
Economiștii arată că, la nivelul UE, în această perioadă indicele sentimentului economic, indicii bursieri, respectiv așteptările de angajare scad semnificativ, pe când randamentul obligațiunilor crește, indicând creșterea incertitudinilor economice (criza energetică, inflație), respectiv o încetinire a creșterii economice care într-un scenariu pesimist poate însemna chiar și intrarea în recesiune.
“În cazul României, aceeași indicatori arată o situație puțin mai favorabilă, dar și așa cel mai probabil vom asista la o încetinire semnificativă a creșterii economice în a doua parte a anului curent”, completează cercetătorii.
DATELE:
Criza 2008 vs perioada “pandemie-război-inflație-criză energetică”
Datele monitorizate de economiști arată că, deocamdată, evoluția celor patru indicatori nu este atât de drastică ca în perioada crizei din 2008-2010. Dar se întrevăd “semne clare de îngrijorare, în special la nivelul UE”, arată Szász Levente.
“De exemplu, indicele sentimentului economic (ESI – Economic Sentiment Indicator) în UE se află în scădere continuă de la începutul războiului ruso-ucrainean, ajungând la o valoare de 97 în luna august 2022, în condițiile în care valorile sub pragul de 100 indică perspective economice negative percepute de actorii din mediul de afaceri. Acest indicator scade pentru prima oară sub pragul de 100 de la efectele negative ale lockdown-ului impus în 2020. Așteptările de angajare (EEI – Employment expectations indicator) au avut și ele o scădere mai moderată la nivelul UE, arătând faptul că managerii devin din ce în ce mai puțin optimiști privind planurile lor de angajare în cadrul companiilor conduse de aceștia. Indicii bursieri, în special cel mai important indice european (STOXX600), se află în scădere continuă încă de la sfârșitul anului precedent (-15%), ceea ce arată că nici investitorii nu au o perspectivă pozitivă privind evoluția economiei europene în viitorul apropiat. În același timp, randamentele obligațiunilor de stat au intrat brusc pe o pantă ascendentă, ceea ce poate fi rezultatul creșterii incertitudinilor economice (în special cele legate de o criză energetică iminentă), respectiv al contextului inflaționist. Analizând toate aceste semnale, la nivelul UE putem să ne așteptăm la o încetinire semnificativă a creșterii economice care într-un scenariu pesimist poate însemna chiar și intrarea în recesiune“, concluzionează coordonatorul echipei de cercetare. De menționat, în acest context: o analiză Reuters arăta în urmă cu doar câteva zile că o recesiune în zona euro e tot mai probabilă și ar putea avea loc mai devreme decât estimau până acum economiștii
În cazul României, aceeași indicatori arată o situație ceva mai favorabilă. Indicele sentimentului economic a avut o scădere mai moderată de la invadarea Ucrainei de către Rusia, nivelul acestui indicator aflându-se momentan la pragul de 100 (așteptări neutre). “Dar va continua probabil pe un trend descendent”, spune Szász. “În mod similar, așteptările de angajare au suferit până acum doar o scădere minoră, fiind momentan mult mai pozitive atât față de perioada crizei economico-financiare din 2008-2010, cât și față de prima perioadă a pandemiei. Indicele BET de la Bursa de Valori din București a avut o scădere mai puțin accentuată decât indicele european, aflându-se totuși la -8,5% față de maximul istoric atins în Ianuarie 2022 înaintea izbucnirii războiului”, completează acesta.
Pe de altă parte, economistul notează că randamentul obligațiunilor de stat ale României au crescut spectaculos, apropiindu-se chiar și de nivelul atins pe perioada crizei din 2008-2010. “Acest lucru indică atât un context inflaționist, cât și o incertitudine crescută privind evoluția economică a țării în viitor, fiind din ce în ce mai costisitor pentru statul român să se împrumute, de exemplu, pentru finanțarea deficitului bugetar”, explică Szász.
Per total, analizând tabloul actual, estimările arată o încetinire a economiei.
“În cazul României, deși perspectivele economice sunt negative, acestea sunt mai puțin accentuate decât în cazul UE. Chiar și așa, trebuie subliniat faptul că acești indicatori conturează un trend negativ evident, pe baza căruia ne așteptăm la o încetinire semnificativă a creșterii economice în a doua parte a anului curent, însă recesiunea economică pare a fi un scenariu mai puțin probabil în viitorul apropiat”, concuzionează Szász Levente, coordonatorul Romanian Economic Monitor.
În completarea tabloului: Creștere economică în România, alimentată de consum. Inflație de 15%
În prima jumătate a anului, economia României s-a dovedit robustă, dar creșterea a fost alimentată de consum.
Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2022, o creştere cu 5,3% faţă de acelaşi trimestru din anul 2021 atât pe seria brută, cât și pe seria ajustată sezonier, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică. Față de trimestrul I, creșterea a fost de 2,1%. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 699,846 miliarde de lei, în creştere cu 5,8% faţă de semestrul I 2021. În datele publicate azi, INS a detaliat componentele creșterii. Contribuții pozitive importante au avut Comerţul, transportul și HoReCa. Contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria. După cum anticipau economiștii, creșterea s-a datorat în principal cheltuielilor de consum.
Potrivit datelor INS publicate azi, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,6%, contribuind cu +4,7% la creşterea PIB; a contribuit și formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 2,2%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB.
O contribuţie negativă la formarea PIB a avut-o exportul net (-3,9%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 14,3%, față de creșterea cu 7,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii.
Pe de altă parte, românii luptă în continuare cu majorarea prețurilor. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2022 comparativ cu luna iulie 2021 este de 15,0%, arată cele mai recente date ale INS. Rata anuală a inflaţiei ajunsese la 15,1% în luna iunie (15,05, mai exact, în datele cu prețuri).