Foto: Dreamstime
Comisia Europeană ar putea transmite României că nu ia măsurile necesare intrării în zona euro, în condițiile în care Executivul vrea amânarea atingerii țintei de deficit, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Răspunzând la o întrebare în cadrul conferinței de prezentare a raportului trimestrial asupra inflației, Isărescu a vorbit despre intenția Excutivului de a cere Comisiei Europene ca ținta de deficit de 3% să se întindă pe un termen de 7 ani. “Depinde de ce spune Comisia. CE poate să spună: de șapte ani nu vreți să intrați în zona euro, cred că e un argument puternic”, a spus guvernatorul.
Acesta a spus anterior că fără măsuri de reduce a deficitului bugetar, piețele ar putea penaliza România.
“Doamne Ferește! Eu am trăit câteva penalizări în acești 30 de ani. Penalizările pieței sunt mult mai dure decât penalizări de la fond sau din altă parte”, a spus Isărescu.
Guvernatorul BNR vorbește constant în ieșirile sale publice despre pericolele deficitului. “În ciuda stabilității cursului, care vine în primul rând dintr-un flux încă pozitiv al capitalurilor, prima de risc a României e cea mai mare, mai mare decât cea a Ungariei. Obligațiunile pe termen lung par a fi sub cele ungurești. Mărimea deficitului bugetar trebuie să ne dea de gândit”, a spus azi Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflației.
România e încă departe de a îndeplini criteriile care ar duce țara noastră în zona euro, arată cel mai recent raport de convergență întocmit de Banca Centrală Europeană, care urmărește progresul făcut de statele din UE care nu au adoptat încă moneda unică. Câteva date: rata medie a inflației e mult peste valoarea de referință de 3,3% pentru criteriul privind stabilitatea prețurilor, costurile cu forța de muncă au crescut în perioada 2020-2023 cu mult peste rata din zona euro, deficitul bugetar al administrației publice din România a fost de 6,6% în 2023, adică semnificativ peste valoarea de referință de 3%.
România vrea “scutire” maximă
Comisia Europeană urmează să propună recomandări pentru ca statele să iasă din procedura de deficit excesiv. Strategia propusă de România e ajustare pe şapte ani, termenul maxim admis, potrivit ministrului Finanţelor, Marcel Boloş. Acesta susține că e nevoie de acest termen mai lung pentru a se putea susține investițiile publice și cofinanțările. Detalii AICI
Declarația a venit după ce Boloș a participat, în iulie, la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE, unde continuă lucrările privind semestrul european. “După cum știți, pe baza rezultatelor economice din 2019, România a intrat și ea în această procedură, din martie 2020. În cadrul pachetului de toamnă al Semestrului european, pentru a asigura coerența cu traiectoria de ajustare stabilită în planurile pe termen mediu, Comisia urmează să propună recomandări pentru ca statele să iasă din procedura de deficit excesiv, inclusiv pentru România, în condițiile noului cadru de guvernanță economică aprobat în această primavară. Pentru noi, ca și în cazul celorlalte state membre, traiectoria de ajustare va depinde de momentul și conținutul planului de ajustare, pe care trebuie să îl finalizăm toamna aceasta. Ajustarea se poate face pe 4/5 sau pe 7 ani, dacă ne asumăm reforme și investiții. Strategia propusă de România este o ajustare pe 7 ani, timp în care trebuie să realizăm cel puțin reformele asumate prin PNRR”, a transmis Boloș.
“Nivelul ridicat al investițiilor publice, respectiv al cofinanțărilor (60% în cazul infrastructurii de transport, în noile condiții ale exercițiului 2021-2027) de anul acesta și următorii ani, duc la un necesar de finanțare pentru care este nevoie de această abordare pe termen mediu și lung”, a mai spus ministrul.