Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, recunoaște, într-o declarație rară, că leul românesc este supraevaluat față de euro.
„Indicele cursului real efectiv al leului după unele date ar putea să arate o anumită supraevaluare, minoră, undeva sub 5%. O spun și eu pentru că a spus-o și economistul-șef al Băncii Naționale”, a spus el.
Anterior, Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României (BNR), a declarat la o conferință organizată de Curs de Guvernare că, luând în calcul și inflația, leul este supraevaluat cu cel mult 5%, procent care nu reprezintă cel mai important obstacol în calea competitivității exporturilor românești.
Analiștii continuă să fie de părere că leul este supraevaluat
Analiștii financiari din România văd leul ca fiind supraevaluat în raport cu euro, dar și-au modificat ușor estimările cu privire la depășirea pragului de 5 lei de către euro, în condițiile în care valoarea monedei naționale este o ancoră a încrederii în economie, în rândul populației.
Stabilitatea cursului la noi, cu o inflație mai mare raportat la zona euro, echivalează cu o apreciere în termeni reali a monedei naționale. Aprecierea în termeni reali a leului este problematică din perspectiva competitivității economiei noastre, în mod special în sectoare cu productivitate scăzută, marje de profit mici și o forță de muncă ocupată cu calificări mai reduse.
Pe de altă parte, stabilitatea ajută în lupta contra inflației pentru că o depreciere a leului se duce în creșterea prețurilor bunurilor de consum din import. Chiar dacă impactul deprecierii leului în inflație este unul relativ mic, efectul mai mare al scăderii valorii monedei naționale este la nivel psihologic.
România practică la nivel monetar un regim de „flotare controlată” a monedei naționale. Asta înseamnă că valoarea leului nu este stabilită exclusiv de tranzacțiile participanților activi în piața valutară locală, ci este influențată inclusiv de țelurile politicii BNR, care intervine punctual în piață și calmează volatilitatea, într-o direcție sau alta. Piața valutară financiară din România nu este una adâncă, lichidă, cu multe tranzacții, iar asta înseamnă că tranzacții mari pot împinge foarte ușor cursul în sus sau în jos, iar BNR intervine atât dacă leul dă semne de apreciere, cât și dacă dă semne de depreciere.
La depreciere, de exemplu, a fost apărat pragul de 4,99 lei/euro, iar când s-a manifestat ultima tendință importantă de apreciere, adică în perioada iulie 2022 – septembrie 2023, intervențiile s-au făcut la nivelurile de 4,8 lei/euro, 4,86-4,87 lei/euro, 4,9-4,91 lei/euro și 4,95 lei/euro. Începând cu septembrie 2023, după experimentul tranzacționării mai volatile, cursul a revenit la tranzacționarea într-un coridor îngust de variație. În general, într-un an calendaristic, leul are o variație de 1%, maximum 2%.
În ultimii ani, BNR a ținut cursul valutar stabil, cu o tendință de depreciere lentă anuală de maximum 2% pentru acomodarea dezechilibrelor externe. Adică a permis tranzacționarea în intervale înguste de variație, chiar dacă deficitele externe ar fi solicitat poate o ajustare mai mare spre depreciere. Aceste deficite au și făcut analiștii să estimeze un euro cu o valoare în RON de peste 5 lei încă din 2019. Dar până BNR nu lasă cursul din mână, orice estimare cu privire la euro peste 5 lei este un joc de ghici.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea la mijlocul lunii februarie că o apreciere de moment a leului ar produce un moment de extaz, dar fundamentele economice vor reîmpinge cursul spre depreciere, înapoi pe tendința sa multi-anuală.
„Bineînțeles, dacă s-ar aprecia cursul ar fi un moment de extaz, dar nu este sănătos. Când ai un asemenea deficit de balanță comercială (29 de miliarde de euro – n.r.), să se mai aprecieze și cursul… În vară, anul trecut, ne-am luptat să nu se aprecieze cursul. Am cumpărat de pe piață. Nu ne trebuie așa ceva. Cu toate că (aprecierea cursului) ne ajută la inflație, dar ne ajută pe termen scurt. Pentru că, până la urmă, factorii fundamentali împing cursul în partea cealaltă. Teoria așa spune: lăsați cursul de schimb (liber) ca să mai reglementeze fluxurile de capital. Dar în cazul nostru, cu adâncimea mică a piețelor și cu problemele noastre de încredere și cu simbolismul cursului de schimb, eu nu cred că aprecierea cursului ne-ar fi ajutat”, afirma Isărescu în februarie.
Recent, mai multe case de schimb din Brașov vindeau euro în urmă cu câteva zile cu peste 5 lei, un prag psihologic, în contextul în care estimările analiștilor că acest prag va fi depășit s-au întețit în ultima perioadă. Economistul Florian Libocor susține că deja facturile de utilități se plătesc cu un euro peste 5 lei.
