Guvernul pregătește un nou ajutor de stat pentru salvarea Tarom

Guvernul se pregătește să acorde un nou ajutor de stat companiei aeriene Tarom, în contextul în care ajutorul de salvare dat anul trecut a acoperit doar o parte din pierderile cauzate de pandemie și nu a adus compania pe linia de plutire. Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, spunea recent că ar putea fi vorba de 150-200 de milioane de euro.

Ministerul Transporturilor a pus în dezbatere un proiect de ordonanță de urgență prin care vrea să creeze cadrul legal pentru finanțarea măsurilor prevăzute în planul de restructurare al companiei Tarom, afirmând că „acordarea unui ajutor de stat individual de restructurare este singura soluție pentru succesul restructurării Tarom și, în consecință, rentabilizarea companiei pe termen mediu și lung”.

Astfel, Guvernul va completa legislația cu un nou articol care să prevadă posibilitatea acordării ajutorului de stat individual de restructurare sub formă de subvenție de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, sub formă de garanție de stat emisă în condițiile legii și/sau de împrumut. De asemenea, se crează cadrul legal pentru ca Guvernul să poată aproba, prin hotărâre, forma ajutorului de stat, valoarea acestuia și condițiile de acordare. Totodată, se propune ca sumele achitate de la bugetul de stat pentru achiziționarea de aeronave noi în cadrul măsurilor de restructurare și nerecuperate, să se transforme la finele fiecărui an în capital şi să majoreze capitalul social deţinut de statul român la compania Tarom. Tot prin proiectul de act normativ se prevede posibilitatea finanțării de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a sumelor reprezentând valoarea pagubei, respectiv, a deficitului de lichiditate provocat companiei de evenimente extraordinare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, spunea la începutul lunii iunie că Tarom ar urma să primească un ajutor de stat de 150-200 de milioane de euro, injecţie de capital care trebuie aprobată de Comisia Europeană.

Ce ajutoare a primit Tarom până acum

În cursul anului 2020, în baza unei Ordonanțe de urgență a Guvernului și a unei Decizii a Comisiei Europene, Tarom a beneficiat de un ajutor de salvare, sub forma unui împrumut de Trezorerie în valoare de aproximativ 176 milioane lei (36,7 milioane euro), care ar fi trebuit să acopere necesarul de lichidități al companiei pentru perioada martie – august 2020, asigurând funcționarea normală a companiei până la implementarea unui program de restructurare.

Însă criza generată în transportul aerian de către pandemia COVID-19 a complicat situația financiară a Tarom, afirmă compania, ajutorul de salvare fiind utilizat în special pentru acoperirea pierderilor generate de pandemie, fără a reuși să echilibreze fluxul de numerar, așa cum era prevăzut în planul de lichidități pentru perioada martie – august 2020, prezentat la autorizarea ajutorului de salvare.

Ca urmare a instituirii restricțiilor de călătorie, atât la nivel național, cât și la nivel european și global, începând cu luna martie 2020, Tarom a înregistrat pierderi masive, generate de scăderea traficului aerian. În contextul disponibilității Comisiei Europene de a aproba, în condiții de urgență, ajutoare sub forma împrumuturilor ori granturilor destinate acoperirii pierderilor cauzate de pandemia COVID19,

Tarom a inițiat demersurile necesare pentru acoperirea pierderilor cauzate de această pandemie, estimate a ajunge la finalului anului 2020 la suma de 64,8 milioane euro. În urma analizei efectuate de Comisia Europeană, a fost acceptată doar compensarea pierderilor înregistrate pentru perioada 16 martie – 30 iunie 2020, în cuantum de 93.876.360 lei (aproximativ 19,3 milioane euro).

Având în vedere că pandemia COVID-19 a afectat în mod semnificativ sectorul transporturilor aeriene și după 30 iunie 2020, Tarom intenționează să solicite un nou ajutor de stat pentru acoperirea pierderilor generate de această pandemie până la sfârșitul anului 2020, ajutor care va fi dedus, în situația autorizării de către Comisia Europeană, din ajutorul de restructurare.

Tarom a elaborat astfel un plan de restructurare care a fost notificat Comisiei Europene de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii fiind în prezent în procedură de evaluare.

Ce vrea să facă cu banii

Principalele măsuri de restructurare pentru restaurarea viabilității companiei pe termen mediu și lung, sunt:

• Reînnoirea flotei, ceea ce presupune continuarea demersurilor începute deja de managementul Tarom. Procesul de modernizare va avea ca rezultat o flotă uniformizată care va permite reducerea semnificativă a costurilor, precum și servicii mai bune oferite clienților.
• Optimizarea comercială – va include optimizarea rutelor operate, generarea de venituri auxiliare prin negociere cu partenerii actuali și aplicarea unor strategii de pricing.
• Restructurarea de personal – procesul de restructurare propus de Tarom va avea ca scop atât redimensionarea direcțiilor/ departamentelor principale, cât și a departamentelor suport.
• Optimizarea Direcției Tehnice – Direcția Tehnică a companiei Tarom are una dintre cele mai pregătite echipe tehnice din regiune, specializată pe mai multe tipuri de aeronave, beneficiind de un hangar pe Aeroportul Henri Coandă – București și vor trebui implementate soluții pentru ca aceasta să se transforme într-o structură profitabilă pentru TAROM
• Optimizarea costurilor.

Planul de redresare al Tarom prevede că operatorul aerian naţional va reveni pe profit în 2024-2025 şi va avea aproximativ 1.000 de angajaţi.

„Avem un plan bun, pe care l-am discutat şi cu comisarul Vestager (n.r. vicepreşedintă executivă CE, comisar european O Europă pregătită pentru era digitală) de uniformizare a flotei, de plecări voluntare şi restructurare internă… Execuţia nu e încă la nivelul care să mă mulţumească. Fără o injecţie de capital la Tarom, în jur de 150-200 de milioane de euro… Pentru aceşti bani Tarom se angajează să redevină o companie suplă, cu aproximativ 1.000 de angajaţi, profitabilă din 2024-2025, pentru prima dată după enorm de mulţi ani. În perioada pandemiei, statele europene au investit 30 de miliarde de euro în companiile lor”, a precizat ministrul Drulă.

Anul trecut şi compania aeriană românească Blue Air a primit un credit de aproximativ 300 de milioane de lei cu garanţie de stat pentru sprijinirea activităţilor în pandemie, iar Ministerul Finanţelor a garantat un împrumut-ajutor de stat de 312 milioane lei pentru operatorul aerian de stat.

Tarom are și un nou director general, respectiv pilotul Radu-Cătălin Prunariu, fiul lui Dumitru Prunariu, primul român care a zburat în spațiul cosmic. Radu-Cătălin Prunariu este cel de-al optulea director general al Tarom, în ultimii trei ani.