Sursa foto: AMEPIP
Premierul Ilie Bolojan a declarat într-un interviu PENTRU Știrile ProTV că super-agenția AMEPIP, care trebuie să monitorizeze performanța companiilor publice, este o formă fără fond și necesită o reformă, „pentru că nu a livrat nimic de când a fost înființată, în afară de hârtii și pseudo-contracte de performanță”
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Dacă ar fi să îmi spun o părere personală, e o formă fără fond care nu a rezolvat nimic în România. Am rezolvat un jalon din PNRR. Oameni din Europa care au dorit să gândească un mecanism pentru a depolitiza companiile de stat din România s-au gândit că o astfel de structură ar putea face ceva. S-a dovedit că este disfuncțională aproape în totalitate și în afară de hârtii și de pseudo-contracte de performanță nu a rezolvat din păcate mare lucru. Cu siguranță, trebuie o reformă și la această structură pentru că, din păcate, nu a livrat nimic de când a fost înființată”, a declarat Ilie Bolojan.
Premierul a vorbit, de asemenea, de reformarea companiilor de stat, cu indicatori reali de performanță, iar directoratele și consiliile de administrație să mai fie sinecuri.
În plus, el a precizat că multe dintre companiile de stat ar putea avea profituri mai mari, fiind monopoluri naturale de stat, dacă ar reduce costurile de producție sau cheltuielile generate de supradimensionarea personalului.
De asemenea, el a spus că vor trebui reformate multe dintre companiile de stat care în prezent sunt găuri negre și către care statul virează subvenții.
„Noi dacă stabilim reguli bune, vom avea comportamente corecte. Noi însă am încercat în acești ani să mimăm că stabilim reguli bune, să le facem de formă, dar pe fond să facem tot ceea ce este posibil să ne fofilăm pe lângă aceste reguli bune, pentru că nimeni nu a pățit nimic dacă nu a respectat regulile.
Ați făcut referire la o agenție care ar trebui să gândească indicatorii de performanță ai companiilor de stat, în așa fel încât să fie stabilit ca cei care sunt numiți la conducerea acestor companii – vezi Doamne, pe baza competențelor, pe baza unor criterii de performanță – chiar să fie puși în situația să fie o mare responsabilitate și o mare provocare pentru ei să atingă acei indicatori, nu să fie într-un sector monopolist, să spunem CFR, să spunem în zona de energie, unde îți stabilești niște tarife care îți acoperă toate cheltuielile, uneori nesăbuite, în care nu faci nicio reformă. Și după ce ți se aprobă aceste tarife de niște autorități, așa-zis de reglementare, care de fapt îți tolerează lipsa de eficiență, aceste tarife unde le muți? Ori în subvenții guvernamentale – să îți dea guvernul bani – , sau în buzunarul cetățenilor, prin tarife indirecte la energie, la transportul pe calea ferată.
Avem astfel de sectoare monopoliste, în care, pentru că nu s-au stabilit indicatori de performanță direcți, în care unii au doar drepturi, directorii, iar statul are doar obligații, am ajuns în situația să avem directori sau consilii de administrație care și-au stabilit niște câștiguri aberante, care nu livrează nimic pentru acele câștiguri, care nu și-au făcut mai eficiente companiile de stat, care nu oferă servicii mai bune, care merg în pierdere în continuare sau care sunt în sectoare monopoliste, unde dacă și pui un roboțel la conducerea companiei, tot faci profituri, pentru că așa ți-ai stabilit tarifele, încât să îți acopere lipsa de performanță, fiind un monopol natural al statului.
Aceste lucruri trebuie schimbate.
Și una din erorile lumii politice din care fac și eu parte este că a tolerat astfel de situații, a sprijinit chiar ca unii dintre cei care au ajuns acolo să fie exclusiv pe criterii politice. Și în loc ca acești oameni să înțeleagă că este o mare responsabilitate să faci asta, au considerat că este un privilegiu, o sinecură, și au abuzat de aceste poziții.
Și aceste lucruri trebuie corectate, dar nu poți să faci asta de pe o zi pe alta. E nevoie să modifici legi, reglementări, cine trebuie să le controleze. Există un control guvernamental, Curtea de Conturi care poate verifica modul în care se cheltuie banii statului, așa-zisele comitete de supraveghere, directoratele, niște structuri etajate în care principala responsabilitate este cum ne încasăm indemnizația, că de rezultate nu vorbim. Este o luptă pe care o voi duce zi de zi pentru a îndrepta aceste lucruri, ca companiile să fie mai eficiente, să avem servicii mai bune, să dăm subvenții mai mici, să facă mai mult profit care să fie repartizat în investiții sau redirecționat în bugetul de stat. Multe companii sunt o gaură neagră, în special în subordinea Ministerului Economiei, companii nereformate în zona CFR, unde trebuie să acordăm subvenții care sunt mult mai mare decât cele pe care ar trebui să le dăm în realitate dacă și-ar fi făcut reformele.
Profiturile realizate de companiile din energie ar putea fi mult mai mari. Au prețuri la care vând energia destul de mari, au costuri pe care și le-au ridicat artificial prin lipsa de performanță și au o diferență prin care realizează profituri fără probleme. Dacă ar reduce costurile de producție sau cheltuielile generate de supradimensionarea personalului – avem nenumărate companii în această situație – atunci am putea face profituri mult mai mari care ar putea fi duse în investiții”, a declarat Bolojan.
Miza AMEPIP – 400 de milioane de euro
România continuă să-și asume riscul pierderii a 400 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), deoarece nu finalizează procedura pentru selecția conducerii AMEPIP, super-agenția care controlează modul în care funcționează companiile cu capital de stat, adică firme cu cifre de afaceri însumate de sute de milioane de euro.
Amintim că AMEPIP nu este nici acum complet operațională, deși a fost înființată încă din 2023. Două proceduri de selecție pentru conducerea agenției au fost ratate deja, după ce Economedia a dezvăluit nereguli în derularea lor. Este în curs acum a treia procedură de selecție. Iar recent USR a depus un proiect de lege pentru desființarea instituției.
Super-agenția AMEPIP a fost înființată printr-un proiect de lege inițiat de guvernul Ciucă, sub pretextul unei cereri din PNRR. România și-a asumat eficientizarea administrării companiilor de stat. AMEPIP pune sub controlul premierului și al secretarului general absolut toate companii și regiile autonome cu capital de stat: firme controlate de ministere, primării, consilii județene și agenții de dezvoltari intra-comunitară (ADI).
Controlul AMEPIP asupra acestor companii va fi absolut, după cum arată mai multe articole din proiect. De exemplu, un articol din lege arată cât de ușor vor putea fi dați afară administratorii unei companii cu capital de stat, chiar dacă sunt numiți pe mandate de patru ani, doar pe motiv că nu își îndeplinesc indicatori-cheie de performanță, stabiliți de altfel chiar de conducerea AMEPIP, subordonată guvernului:
- ”În situația în care indicatorii-cheie de performanță nu sunt refăcuți la nivelul minim aprobat, AMEPIP solicită autorității publice tutelare măsura revocării administratorilor numiți și reluarea procedurii de selecție, cu informarea Guvernului în acest sens”.
Veniturile gestionate de AMEPIP vor fi uriașe: un tarif de monitorizare de până la 0,1% din veniturile totale ale companiilor de stat, plus 30% din amenzile aplicate companiilor de stat care nu îndeplinesc diferite condiții. Angajații AMEPIP sunt din categoria super-bugetarilor, urmând să fie plătiți cu 50% în plus față de salariul normal.
Dacă România ratează alegerea conducerii AMEPIP în următoarele cinci luni, țara noastră ar putea pierde 400 milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
