Impactul războiului din Ucraina în agricultură: Cererea în creștere pentru produsele românești și investiții în dezvoltarea agriculturii

După aproape 80 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, asistăm din nou la izbucnirea unui război convențional, desfășurat în imediata apropiere a României. Efectele concrete ale războiului din Ucraina sunt dificil de analizat în aceste momente, dată fiind imediata desfășurare a evenimentelor, însă cert este că agricultura devine un domeniu strategic și garantul securității alimentare a continentului, consideră Bogdan Lucian Cumpănașu, consultant politici agricole în cadrul Patria Bank.

Pe plan global, Ucraina este cel mai mare producător de ulei și floarea soarelui din lume și al 5-lea exportator de grâu, estimările pe termen mediu (2030) fiind ca importanța acestei țări să crească.

În ceea ce privește comerțul cu Uniunea Europeană, după ratificarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb (DCFTA), în iulie 2017, schimburile comerciale între cei doi actori au crescut considerabil, mărfurile din Ucraina însumând 1,3% din totalul importurilor comunitare, iar Kievul a devenit unul dintre cei mai importanți exportatori de materie primă pentru Uniune.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Pentru România, Ucraina reprezintă un partener important, însă balanța comercială este negativă, de aproximativ 657 milioane de euro în 2021, ceea ce determină necesitatea creșterii de investiții românești în țara vecină.

Consecințele crizei din Ucraina

Conflictul militar în derulare afectează în mod direct bunul mers al campaniei agricole de primăvară. În această perioadă, plantele prășitoare ar trebui însămânțate (în special porumbul și floarea soarelui) și ar urma fertilizarea culturilor de toamnă (cu referire la grâu și rapiță).

„Cu toate greutățile și restrângerile determinate de război, agricultura și fermierii ucraineni își vor continua într-o bună măsură activitățile specifice. Provocarea este dată de cultivarea unor suprafețe mai mici, comparative cu anii anteriori, cât și producții mai scăzute, ca urmare a imposibilității fertilizării sau a unor cantități mai reduse folosite. În aceeași măsură, în viitor este posibil ca Ucraina să limiteze exportul de cereale, pentru a orienta o cantitate mai mare către consumul propriu, pentru a preveni o criză alimentară în țară”, scrie Bogdan Cumpănașu.

Acesta spune că o vulnerabilitate adevărată o reprezintă porturile ucrainene de la Marea Neagră și Marea Azov, unele dintre acestea fiind afectate (Mariupol sau Berdyansk – Marea Azov), iar celelalte se confruntă cu un blocaj generat de forțele armate rusești (Kherson sau Odessa).

Cum va afecta criza din Ucraina Uniunea Europenă

Deși este vehiculată o criză alimentară, totuși acest scenariu negativ este puțin probabil, spune reprezentantul Patria Bank, deoarece UE are o balanță proprie de producție/ consum al cerealelor și oleaginoaselor net pozitiv.

Spre exemplu, în 2020, un an în care continentul european s-a confruntat cu o secetă extremă, ce a afectat culturile principale, pentru cereale, cantitatea de aprovizionare a fost de 202.296k tone, iar cea de consum 172.460k tone (incluzând atât consumul uman, cât și cel animal și cel pentru reproducerea de semințe). În aceeași măsură, pentru plantele oleaginoase, 54.045k tone, față de 51.745k tone.

Totuși, pentru UE aprovizionarea cu dificultate a îngrășămintelor și fertilizanților poate reprezenta un impuls pentru reducerea utilizării de pesticide și, implicit implementarea obiectivelor Strategiei Farm to Fork.

De asemenea, la întâlnirea din 02.03.2022 a miniștrilor europeni ai agriculturii, al cărei scop a fost împărtășirea de informații între statele membre cu privire la stocuri și evoluția prețurilor, o măsură sustenabilă pentru UE o reprezintă creșterea capacității de producție a culturilor proteice (soia, mazăre, fasole), pentru asigurarea independenței alimentare comunitare.

Oportunități pentru România

„În aceste momente, țara noastră are o șansă pentru a-și crește relevanța agricolă regională și europeană, pentru a valorifica cererea UE de proteină vegetală și animală și pentru a elimina balanța economică negativă față de Ucraina. Atât leadership-ul românesc, cât și fermierii români în anii următori vor trebui să-și gândească strategiile nu doar la nivel național, cât regional sau global”, transmite Bogdan Cumpănașu.

Pentru fermierii români, acesta consideră profitabile următoarele priorități:

• Investiții în capacități de depozitare (silozuri sau soluții direct în câmp) și selectare a semințelor.
• Prețurile cresc, anul agricol se anunță productiv, iar fermierii români trebuie să devină independenți față de oferirea unui preț de achiziție direct la recoltare;
• Cultivarea culturilor proteice (precum soia);
• Asocierea în cooperative și inițierea unor colaborări cu entități publice și civile angrenate în activități de diplomație economică și facilitarea de parteneriate business to business, pentru diversificarea piețelor de export.

Pentru companiile românești din agribusiness:

• După încheierea conflictului militar, orientarea către piața ucraineană, în vederea transferului de know-how și implicarea directă în reconstrucția post-război a țării vecine;
• Acționarea ca intermediar între produsele ucrainene și piața comunitară;
• Colaborare inter-sectorială și dezvoltarea de divizii agro, pentru companii care activează în domenii precum energie verde sau reciclare.

Pentru statul român:

• Valorificarea rutei feroviare Odessa – Izmail – Reni pentru oferirea unei alternative de export a cerealelor din Ucraina prin portul de la Constanța;
• Încurajarea extinderii companiilor românești în Ucraina post-conflict;
• Susținerea fermierilor români prin identificarea de parteneri comerciali externi și dezvoltarea facilităților proprii de dezvoltare;
• Valorificarea Acordurilor Comerciale ale UE pentru exportul de mărfuri agricole românești;
• Un program național pentru producerea culturilor proteice.