Sursă foto: Unsplash
După aproape 80 de ani de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, asistăm din nou la izbucnirea unui război convențional, desfășurat în imediata apropiere a României. Efectele concrete ale războiului din Ucraina sunt dificil de analizat în aceste momente, dată fiind imediata desfășurare a evenimentelor, însă cert este că agricultura devine un domeniu strategic și garantul securității alimentare a continentului, consideră Bogdan Lucian Cumpănașu, consultant politici agricole în cadrul Patria Bank.
Pe plan global, Ucraina este cel mai mare producător de ulei și floarea soarelui din lume și al 5-lea exportator de grâu, estimările pe termen mediu (2030) fiind ca importanța acestei țări să crească.
În ceea ce privește comerțul cu Uniunea Europeană, după ratificarea Acordului de Asociere și de Liber Schimb (DCFTA), în iulie 2017, schimburile comerciale între cei doi actori au crescut considerabil, mărfurile din Ucraina însumând 1,3% din totalul importurilor comunitare, iar Kievul a devenit unul dintre cei mai importanți exportatori de materie primă pentru Uniune.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Pentru România, Ucraina reprezintă un partener important, însă balanța comercială este negativă, de aproximativ 657 milioane de euro în 2021, ceea ce determină necesitatea creșterii de investiții românești în țara vecină.
Consecințele crizei din Ucraina
Conflictul militar în derulare afectează în mod direct bunul mers al campaniei agricole de primăvară. În această perioadă, plantele prășitoare ar trebui însămânțate (în special porumbul și floarea soarelui) și ar urma fertilizarea culturilor de toamnă (cu referire la grâu și rapiță).
„Cu toate greutățile și restrângerile determinate de război, agricultura și fermierii ucraineni își vor continua într-o bună măsură activitățile specifice. Provocarea este dată de cultivarea unor suprafețe mai mici, comparative cu anii anteriori, cât și producții mai scăzute, ca urmare a imposibilității fertilizării sau a unor cantități mai reduse folosite. În aceeași măsură, în viitor este posibil ca Ucraina să limiteze exportul de cereale, pentru a orienta o cantitate mai mare către consumul propriu, pentru a preveni o criză alimentară în țară”, scrie Bogdan Cumpănașu.
Acesta spune că o vulnerabilitate adevărată o reprezintă porturile ucrainene de la Marea Neagră și Marea Azov, unele dintre acestea fiind afectate (Mariupol sau Berdyansk – Marea Azov), iar celelalte se confruntă cu un blocaj generat de forțele armate rusești (Kherson sau Odessa).
Cum va afecta criza din Ucraina Uniunea Europenă
Deși este vehiculată o criză alimentară, totuși acest scenariu negativ este puțin probabil, spune reprezentantul Patria Bank, deoarece UE are o balanță proprie de producție/ consum al cerealelor și oleaginoaselor net pozitiv.
Spre exemplu, în 2020, un an în care continentul european s-a confruntat cu o secetă extremă, ce a afectat culturile principale, pentru cereale, cantitatea de aprovizionare a fost de 202.296k tone, iar cea de consum 172.460k tone (incluzând atât consumul uman, cât și cel animal și cel pentru reproducerea de semințe). În aceeași măsură, pentru plantele oleaginoase, 54.045k tone, față de 51.745k tone.
Totuși, pentru UE aprovizionarea cu dificultate a îngrășămintelor și fertilizanților poate reprezenta un impuls pentru reducerea utilizării de pesticide și, implicit implementarea obiectivelor Strategiei Farm to Fork.
De asemenea, la întâlnirea din 02.03.2022 a miniștrilor europeni ai agriculturii, al cărei scop a fost împărtășirea de informații între statele membre cu privire la stocuri și evoluția prețurilor, o măsură sustenabilă pentru UE o reprezintă creșterea capacității de producție a culturilor proteice (soia, mazăre, fasole), pentru asigurarea independenței alimentare comunitare.
Oportunități pentru România
„În aceste momente, țara noastră are o șansă pentru a-și crește relevanța agricolă regională și europeană, pentru a valorifica cererea UE de proteină vegetală și animală și pentru a elimina balanța economică negativă față de Ucraina. Atât leadership-ul românesc, cât și fermierii români în anii următori vor trebui să-și gândească strategiile nu doar la nivel național, cât regional sau global”, transmite Bogdan Cumpănașu.
Pentru fermierii români, acesta consideră profitabile următoarele priorități:
- Investiții în capacități de depozitare (silozuri sau soluții direct în câmp) și selectare a semințelor.
- Prețurile cresc, anul agricol se anunță productiv, iar fermierii români trebuie să devină independenți față de oferirea unui preț de achiziție direct la recoltare;
- Cultivarea culturilor proteice (precum soia);
- Asocierea în cooperative și inițierea unor colaborări cu entități publice și civile angrenate în activități de diplomație economică și facilitarea de parteneriate business to business, pentru diversificarea piețelor de export.
Pentru companiile românești din agribusiness:
- După încheierea conflictului militar, orientarea către piața ucraineană, în vederea transferului de know-how și implicarea directă în reconstrucția post-război a țării vecine;
- Acționarea ca intermediar între produsele ucrainene și piața comunitară;
- Colaborare inter-sectorială și dezvoltarea de divizii agro, pentru companii care activează în domenii precum energie verde sau reciclare.
Pentru statul român:
- Valorificarea rutei feroviare Odessa – Izmail – Reni pentru oferirea unei alternative de export a cerealelor din Ucraina prin portul de la Constanța;
- Încurajarea extinderii companiilor românești în Ucraina post-conflict;
- Susținerea fermierilor români prin identificarea de parteneri comerciali externi și dezvoltarea facilităților proprii de dezvoltare;
- Valorificarea Acordurilor Comerciale ale UE pentru exportul de mărfuri agricole românești;
- Un program național pentru producerea culturilor proteice.