În coada listei (și) la capitolul Digitalizare. Comisia Europeană a publicat Indicele economiei și societății digitale: România e pe ultimul loc între statele membre ale Uniunii Europene

tehnologie, tableta

România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI), arată datele publicate azi de Comisia Europeană. Indicele economiei și societății digitale (DESI) urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale.

România se situează pe locul 27 din cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI). În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. România se situează pe locul 10 în privința conectivității și pe locul 25 în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor. La categoria „servicii publice digitale”, România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre, deoarece toți indicatorii sunt cu mult sub media UE.

Imagine: Raport DESI

 

Raportul pentru România

Deși țara noastră are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale, arată raportul pentru România. În schimb, în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, România se situează pe locul 3. În ceea ce privește conectivitatea, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate acestea, România se situează pe locul 7 datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52 %). Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE, arată raportul.

“Întreprinderile din România nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale. În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de
servicii de e-guvernare și formularele precompletate”, se arată în document

Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorități digitale sunt incluse în Planul Național de Investiții și Relansare Economică
lansat de Guvernul României în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane de euro din fonduri UE și naționale, care acoperă perioada 2021-2030. Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără:

  •  crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor
    registre de date;
  • utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică;
  •  crearea unui punct unic de contact;
  •  introducerea cărții de identitate electronice;
  •  migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental;
  •  dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele
    de date deținute de administrația publică;
  •  investiții pentru creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a
    caselor de marcat fiscale electronice.

Raportul notează că pandemia a declanșat utilizarea tot mai frecventă și cererea de servicii publice digitale și “a accelerat transformarea digitală a Ministerului Afacerilor Interne, care a depus eforturi pentru a dezvolta și a implementa diverse sisteme TIC într-un mod rapid și sigur. În decembrie 2020, noul guvern a înființat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care are în subordine Autoritatea
pentru Digitalizarea României (ADR). Continuitatea în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a măsurilor de digitalizare ar contribui la o creștere stabilă a performanței României în toate dimensiunile DESI. Acest lucru va implica reducerea deficitului de specialiști TIC, stimularea digitalizării întreprinderilor și modernizarea administrației publice pentru a oferi servicii publice digitale mai numeroase și mai bune, care ar putea îmbunătăți performanța României”.

CE: Statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării

Rapoartele DESI 2021 prezintă, în cea mai mare parte, date din primul sau din cel de al doilea trimestru al anului 2020, oferind o perspectivă asupra principalelor evoluții ale economiei și ale societății digitale pe parcursul primului an al pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, efectele pandemiei de COVID-19 asupra utilizării și a furnizării de servicii digitale și rezultatele politicilor puse în aplicare de atunci nu sunt incluse în datele sus-menționate și vor fi expuse mai clar în ediția din 2022, precizează autorii.

Toate statele membre ale UE au înregistrat progrese în domeniul digitalizării, însă nu există o imagine de ansamblu omogenă în rândul lor în acest sens. În pofida unei anumite convergențe, continuă să existe un decalaj mare între țările UE care dețin poziții fruntașe și cele cu punctajele cele mai mici în cadrul DESI. În ciuda acestor îmbunătățiri, toate statele membre vor trebui să depună eforturi concertate pentru a îndeplini obiectivele pentru 2030 stabilite în Deceniul digital al Europei, transmit reprezentanții CE

“Mesajul lansat de indicele din acest an este pozitiv, toate țările UE au înregistrat unele progrese în ceea ce privește creșterea gradului de digitalizare și de competitivitate, însă se poate face mai mult. Astfel, colaborăm cu statele membre pentru a ne asigura că se fac investiții esențiale prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, pentru a le oferi tuturor cetățenilor și întreprinderilor cele mai bune oportunități digitale”, a declarat Margrethe Vestager, vicepreședintă executivă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

La rândul său, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a adăugat că fixarea unor noi obiective pentru 2030 a fost un pas important, dar urmează transpunerea acestora în realitate. “Raportul DESI prezentat astăzi arată progresele înregistrate, dar și domeniile în care trebuie să obținem, în mod colectiv, rezultate mai bune pentru a ne asigura că cetățenii și întreprinderile europene, în special IMM-urile, pot accesa și utiliza tehnologiile de vârf care le vor face viața mai bună, mai sigură și mai verde”, a spus acesta.

DESI 2021 a fost ajustat pentru a reflecta inițiativele politice majore, inclusiv Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital, care definește ambiția Europei în domeniul digital, stabilind o viziune pentru transformarea digitală și obiective concrete pentru 2030 în cele patru puncte cardinale: competențele, infrastructurile, transformarea digitală a întreprinderilor și a serviciilor publice.

Ca parte a Mecanismului de redresare și reziliență, statele membre ale UE s-au angajat să consacre sectorului digital cel puțin 20% din alocările lor naționale din cadrul planului de redresare și reziliență; până în prezent, statele membre ating sau depășesc cu mult acest obiectiv. Rapoartele de țară DESI includ o sinteză a investițiilor și a reformelor digitale prevăzute în planurile de redresare și reziliență pentru cele 22 de planuri care au fost deja adoptate de Consiliu.

Principalele constatări ale raportului DESI 2021 în cele patru domenii. Peste jumătate dintre întreprinderi au raportat dificultăți în recrutarea de specialiști în Tehnologie

În ceea ce privește competențele digitale, 56 % dintre persoanele din UE au cel puțin competențe digitale elementare. Datele arată o ușoară creștere a numărului de specialiști TIC în câmpul muncii: în 2020, UE avea 8,4 milioane de specialiști TIC, față de 7,8 milioane în anul precedent. Având în vedere că 55 % dintre întreprinderi au raportat dificultăți în recrutarea de specialiști TIC în 2020, această lipsă de angajați cu competențe digitale avansate este, de asemenea, un factor care contribuie la încetinirea transformării digitale a întreprinderilor în multe state membre. Datele indică o nevoie clară de sporire a ofertelor și a oportunităților în materie de formare pentru a atinge obiectivele Deceniului digital pentru competențe, care prevăd ca 80 % din populație să dețină competențe digitale elementare și să existe 20 de milioane de specialiști TIC. Se preconizează îmbunătățiri semnificative în anii următori, în parte datorită faptului că 17 % din investițiile în domeniul digital din planurile de redresare și reziliență care au fost adoptate până în prezent de Consiliu sunt consacrate competențelor digitale (aproximativ 20 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR).

Comisia a publicat astăzi și Tabloul de bord privind femeile în sectorul digital, care confirmă că există încă un decalaj substanțial între femei și bărbați în ceea ce privește competențele digitale specializate. Doar 19 % dintre specialiștii în domeniul TIC și aproximativ o treime dintre absolvenții de științe, tehnologie, inginerie și matematică sunt femei.

Datele privind conectivitatea arată o îmbunătățire a „rețelelor de foarte mare capacitate” (VHCN), demonstrând în special faptul că acestea sunt disponibile în 59 % dintre gospodăriile din UE. Procentul a crescut față de situația de acum un an, când rețelele respective erau disponibile numai în proporție de 50 %, însă este încă departe de acoperirea universală cu rețele gigabit (obiectivul deceniului digital pentru 2030). Acoperirea VHCN la nivel rural a crescut de la 22 % în 2019 la 28 % în 2020. În plus, 25 de state membre au alocat o parte din spectrul 5G, față de 16 state membre în urmă cu un an. Tehnologia 5G a fost lansată comercial în 13 state membre, acoperind în principal zonele urbane. De asemenea, Comisia a publicat astăzi studii privind prețurile pentru comunicațiile mobile și fixe în bandă largă în Europa 2020, acoperirea de bandă largă până în iunie 2020 și planurile naționale în materie de bandă largă. Trebuie remarcat faptul că 11 % din investițiile digitale din cadrul planurilor de redresare și reziliență adoptate de Consiliu (aproximativ 13 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate conectivității.

În ceea ce privește integrarea tehnologiilor digitale, s-a înregistrat o creștere semnificativă a utilizării tehnologiilor de tip cloud (de la 16 % dintre întreprinderi în 2018 la 26 % în 2020). Întreprinderile mari continuă să fie deschizătoare de drumuri în ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale: de exemplu, acestea utilizează schimbul electronic de informații prin intermediul sistemelor de planificare a resurselor întreprinderii (ERP) și software în cloud mult mai frecvent decât IMM-urile (80 % față de 35 % în ceea ce privește ERP și, respectiv, 48 % față de 25 % în ceea ce privește tehnologiile cloud). Cu toate acestea, doar o mică parte din întreprinderi utilizează tehnologii digitale avansate (14 % folosesc volume mari de date, 25 % ‒ IA și 26 % ‒ tehnologii cloud). Aceste date indică faptul că, având în vedere stadiul actual de adoptare a tehnologiilor digitale, obiectivele Deceniului digital sunt departe de a fi îndeplinite; ambiția UE pentru 2030 este ca 90 % dintre IMM-uri să aibă cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în raport cu obiectivul de referință de 60 % în 2020, și ca cel puțin 75 % dintre întreprinderi să utilizeze tehnologii digitale avansate până în 2030. În prezent, doar o mică parte din întreprinderi utilizează volume mari de date chiar și în mai multe dintre țările cu cele mai bune rezultate, față de obiectivul de 75 %. Un aspect important este faptul că aproximativ 15 % din investițiile digitale din cadrul planurilor de redresare și reziliență adoptate de Consiliu (aproape 18 miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate capacităților digitale și cercetării și dezvoltării în sectorul digital.

În completarea datelor prezentate în raportul DESI, astăzi a fost publicat și un studiu care a analizat contribuția TIC la acțiunile pentru durabilitatea mediului ale întreprinderilor din UE, care arată că 66 % dintre întreprinderile care au participat la sondaj au declarat că utilizează soluții TIC ca o modalitate de a-și reduce amprenta de mediu.

Îmbunătățirea majoră a serviciilor de e-guvernare nu se reflectă încă în datele privind serviciile publice digitale. În primul an al pandemiei, mai multe state membre au creat sau au îmbunătățit platformele digitale pentru a furniza mai multe servicii online. 37 % din investițiile în domeniul digital din cadrul planurilor de redresare și reziliență care au fost adoptate de Consiliu (aproximativ 43 de miliarde EUR dintr-un total de 117 miliarde EUR) sunt consacrate serviciilor publice digitale, astfel încât se preconizează îmbunătățiri semnificative în următorii ani. Comisia a pus, de asemenea, la dispoziție Raportul de analiză comparativă pe 2021 privind e-guvernarea, care evaluează utilizarea de către cetățenii din 36 de țări europene a serviciilor de guvernare digitală.

Indicele economiei și societății digitale (DESI), calculat anual, măsoară progresele realizate de statele membre ale UE în direcția unei economii și a unei societăți digitale, pe baza atât a datelor furnizate de Eurostat, cât și a unor studii specializate și a unor metode de colectare. Indicele ajută țările din UE să identifice sectoarele prioritare care necesită investiții și măsuri specifice. DESI este, de asemenea, instrumentul-cheie utilizat pentru analizarea aspectelor digitale în cadrul semestrului european.

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.