În urma războiului din Ucraina, România dorește să devină independentă din punct de vedere energetic

Redacția iun. 15, 2022 1 comentarii
Rovinari, Complexul Energetic Oltenia

Guvernul român dorește să modernizeze infrastructura energetică a țării și varietatea surselor în materie de energie pentru a-și câștiga independența energetică, dar experții avertizează că există încă probleme, iar organizațiile ecologiste pledează pentru un rol mai important acordat energiei reciclabile, scrie Rador, citând Euractiv.

Anul trecut, 45% din consumul energetic al României a fost acoperit de importuri, potrivit datelor Institutului Național de Statistică din această șară. Conform informațiilor oferite de Asociația Energia Inteligentă din România, țara se bazează pe importurile rusești cu un procent de 29% din consumul de gaze și un sfert din combustibilul importat.

Transgaz, operatorul rețelei de gaze naturale din România, afirmă că consumul anual variază între 11 și 12 miliarde metri cubi (bcm), iar, la nivelul unui an, acesta poate crește cu încă 8 miliarde.

Totuși, Ministerul Energiei afirmă că România este unul dintre statele cel mai puțin dependente de gazele rusești, având în vedere că nici statul român și nici companiile nu au contracte cu Gazprom. Totuși, există o serie de intermediari ai acestei companii rusești, care vând gaze în România.

„Vulnerabilitatea unei țări nu este dată de cifra anuală a importurilor, ci de ponderea lor într-o oră pe zi de consum maxim, de resursele zilnice pe oră pe care te poți baza dacă nu primești gaze din import, care sunt alternativele energetice imediate pe care un consumator le poate folosi în eventualitatea unei crize de gaze și mai ales, dacă importul este o sursă datorită căreia să-ți pierzi echilibrul”, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Situația s-ar putea schimba în cursul acestui an, atunci când va începe extracția celor 200 miliarde metri cubi din rezerva de gaze a Mării Negre, având în vedere că o lege, adoptată luna trecută, îi conferă guvernului dreptul de exploatare.

Costurile transformării

Peste o treime din producția de electricitate a României este oferită de hidrocentrale, după care urmează cărbunele și energia eoliană (cu câte aproximativ 16% fiecare), apoi, combustibilul fosil, cu 14,3% și energia nucleară și solară, cu numai câte 7% fiecare.

„Dată fiind creșterea lentă a energiei reciclabile din această țară, perspectivele arată că, până în anul 2030, România nu va atinge obiectivul UE, respectiv, procentul de 32% în privința energiei reciclabile, deși cota actuală a acesteia în totalul energetic al țării este deja de 25%”, conform datelor furnizate de Climate Change Performance Index pe anul 2022, politicienilor recomandându-li-se să-și grăbească ambițiile în domeniu, având în vedere că Planul Național de Redresare și Reziliență (NRRP) prevede eliminarea treptată a producției de lignit și cărbune până în anul 2032.

Guvernul român așteaptă ca, până în anul 2030, să primească din partea UE 16 miliarde euro pentru a-și dezvolta sistemul energetic în tranziția spre o economie care să protejeze mediul și care să combată efectele schimbării climei.

Fondul UE de Modernizare sprijină 10 state cu venituri mai mici în tranziția lor spre neutralitate climatică și ar putea aloca încă 1,1 miliarde euro pentru a întări rețeaua energetică de distribuție.

Comisia Europeană a aprobat deja 2,66 miliarde euro ca ajutor în restructurare pentru Complexul Energetic Oltenia, cel de-al treilea mare producător energetic al țării, pentru ca acesta să înlocuiască producția de energie electrică bazată pe lignit cu electricitatea produsă de gazele naturale și de resursele reciclabile (turbine combinate de 1,2 GW și 725 MW de energie fotovoltaică).

Totodată, fondurile vor fi direcționate și spre modernizarea liniei energetice din apropierea Mării Negre pentru a permite instalarea a încă 600 MW de energie reciclabilă în regiune.

România a alocat sectorului energetic 1,6 miliarde euro din planul său național de redresare ca urmare a pandemiei de COVID-19. Acest buget include 460 milioane euro pentru producția de energie reciclabilă, 300 milioane euro pentru energie mixtă de înaltă eficiență și 200 milioane euro pentru capacități de producție integrată pe bază de baterii și panouri fotovoltaice.

Dar președintele Asociației Energia Inteligentă este pesimist.

„Chiar dacă reușim să producem energie reciclabilă pentru întregul consum intern, vom rămâne încă dependenți de tehnologia din import”, a declarat el pentru Euractiv.

De la strategie la fapte

Până la sfârșitul deceniului, Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) promite capacități de energie solară de 5,1 GWh și de energie eoliană de 5,3 GWh, precum și o creștere a numărului de prosumatori de energie.

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, crede că societatea are și ea rolul ei în programele naționale și în Strategia Solară a UE.

„La nivelul planificării, al politicii și al strategiei, România a făcut pași importanți spre o independență energetică. Trebuie doar să ne asigurăm că toate aceste lucruri se vor pune și în practică, având în vedere că, din nefericire, țara nu este prea strălucită în privința punerii în aplicare a proiectelor”, a declarat pentru Euractiv parlamentarul, membru al Partidului Popular European, de centru dreapta.

El crede că investițiile necesită eforturi, dar fondurile UE și creditele cu dobânzi mici ar putea acoperi cele mai multe dintre cheltuieli.

„În perioada 2026 – 2027, prin exploatările din largul mării, vom dispune de cantități de gaze care nu ne vor asigura doar independența energetică, dar ne vor oferi și posibilitatea de a ajuta și țările vecine”, a adăugat Bușoi, el reamintind totodată proiectele de energie nucleară ale României și posibilitatea de a apela la pompe de încălzire pentru sistemele comunale, ceea ce ar putea fi o soluție pentru capitală.

Potrivit unor surse ale pieței, cei mai mari producători de gaze din România, Romgaz și OMV Petrom, plănuiesc investiții într-un proiect comun de producție de hidrogen la o fermă eoliană din apropierea Mării Negre, iar Transgaz preconizează o investiție de 625 milioane euro în construirea unor conducte de hidrogen.

Un studiu supervizat de Uniunea Europeană pe tema hidrogenului menționează un proiect menit să producă anual peste 80.000 de tone de hidrogen nepoluant în Dobrogea, o regiune din România, pe care să-l exporte ulterior pe Dunăre, în Austria și în Germania.

Discutând cu redacția Euractiv, coordonatoarea campaniei de tranziție a spus că, dacă guvernul român dorește să facă energia accesibilă, acesta trebuie să impulsioneze investițiile în eficiența energetică, cum ar fi programele de renovare a locuințelor, urmărirea consumatorilor cu venituri mici, instalarea unor aparaturi destinate producției de energie reciclabilă, și o eventuală prioritate energiei reciclabile, modernizând rețeaua electrică.

„România are un imens potențial în puterea eoliană maritimă, de care trebuie să profite. Asemenea măsuri ar preveni adâncirea dependenței de gaze fosile la nivelul țării și ar facilita respectarea angajamentelor sale în materie de climă și energie”, a spus ea.

Sursa foto: Facebook/CE Oltenia

Comentarii

  1. Da.
    Senzațional!
    Mai extragem o mokecula de gaz si putem sa-l imitam pe Kigalnixeau:
    Suntem independenti!
    ☺☺☺☺

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.