Industria care își adaugă “un orășel” de angajați anual, dar încă suferă de lipsă de personal. Analiză ANIS: Dacă deficitul de forță de muncă din sectorul TIC ar fi eliminat, s-ar genera un aport la PIB-ul României de 300-350 milioane de euro anual

Industria IT& C se confruntă în continuare cu un puternic deficit de forță de muncă. În ultimul deceniu, industria de software și servicii IT a avut un singur an de scădere din punct de vedere a numărului de angajați, iar sectorul IT și Telecomunicații a ajuns să angajeze aproximativ 179.000 de persoane, adică circa 2,7% din totalul salariaților. Datele au fost publicate în Studiul privind impactul industriei de software si servicii IT in economia Romaniei, realizat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Industria de software și servicii aduce un aport de circa 6,2% din PIB, ceea ce însumează aproximativ 13,6 miliarde euro, potrivit studiului.

În cadrul acestui sector, cea mai mare pondere (circa 67%) îi revine industriei de software și servicii IT, care în 2019 angaja în jur de 120.000 de persoane, iar în 2020 peste 130.000. Astfel, în jur de 7 din 10 salariați din sectorul IT și Telecomunicații lucrează în industria de software și servicii IT, ceea ce o plasează în Top 5 industrii din România după numărul de angajați, alături de transporturile terestre, industria alimentară, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte și fabricarea de autovehicule.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Industria de software și servicii IT are o dinamică extrem de accelerată a efectivului de angajați, cu o rată de creștere anuală compusă de circa 11% în ultimii 5 ani pentru care sunt date disponibile, peste
nivelul celorlalte industrii din România.

Industria software și IT își adaugă “un orășel” de angajați anual. 

“În fiecare an, efectivul de salariați din industria de software și servicii IT se mărește, în medie, cu peste 9.000 de persoane, echivalentul populației unui oraș mic din România. Totuși, această creștere nu reflectă
întregul potențial de dezvoltare a industriei de software și servicii IT, ținând cont de faptul
că această industrie se confruntă cu un puternic deficit de forță de muncă”, arată autorii studiului.

În ultimul deceniu, industria de software și servicii IT a avut un singur an de scădere din punct de vedere a numărului de angajați (2008-2009), pe fondul recesiunii economice globale, când efectivul de salariați din industria de software și servicii IT a scăzut cu aproximativ 9%, lucru care nu s-a întâmplat în celelalte industrii analizate (top 5). În aceeași perioadă (2008-2009) numărul mediu de angajați din economia națională a scăzut cu circa 5%, dar scăderea efectivului de angajați a continuat până în 2011.

“Reziliența industriei de software și servicii IT la criza economică este dată nu doar de rapiditatea cu care aceasta a reluat ritmul de creștere – în 2010 numărul de angajați din această industrie creștea deja cu aprox. 4% în timp ce economia națională scădea cu circa 8%, ci și de viteza de dezvoltare. De mai bine de 10 ani efectivul de angajați din cadrul industriei de software și servicii IT se află pe un trend puternic ascendent, iar, în ultimii 5 ani, viteză de creștere este de circa 3-4 ori mai mare față de industria de transporturi terestre sau cea a fabricării de autovehicule (cele mai mari industrii din România după nr. de angajați)”, mai arată autorii studiului.

Macro-sectorul Informații și comunicații, dominat din perspectiva numărului de angajați de sectorul IT, prezintă o creștere accelerată a cererii de forţă de muncă. Studiul remarcă traiectoria puternic ascendentă a numărul de locuri de muncă vacante din sector, dar și a ratei locurilor de muncă vacante (raportul dintre numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante şi numărul mediu anual total al locurilor de muncă), care depășește, începând cu 2015, valoarea înregistrată la nivelul întregii economii.

Începând cu anul 2014, rata locurilor de muncă vacante din macro-sectorul Informații și Comunicații a avut o evoluție dinamică, crescând de la cca. 0,7% în 2014 la cca. 1,4% în 2019. În aceeași perioadă, numărul locurilor de muncă vacante din macro-sectorul Informații și Comunicații aproape s-a triplat, crescând în medie cu circa 21% pe an. Doar sectorul HoReCa și cel al producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au înregistrat o creștere mai dinamică, însă numărul de locuri de muncă vacante din aceste sectoare este mult mai redus, arată analiza ANIS.

“Deși, pe fondul crizei generate de pandemia COVID-19, rata locurilor de muncă vacante din sectorul Informații și Comunicații a înregistrat o scădere, aceasta rămâne cu mult sub scăderea înregistrată la nivelul întregii economii (și a majorității sectoarelor de activitate), dovedind un anumit grad de reziliență a oportunităților de angajare din sector”, susțin reprezentanții industirei.

Domeniul se confruntă de ceva vreme cu o criză de personal. “Pentru companiile din România este din ce în ce mai dificil să ocupe locurile de muncă vacante adresate specialiștilor în tehnologia informației și a comunicațiilor. Conform anchetei realizate anual la nivelul UE privind utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor și a comerțului electronic în întreprideri, ponderea întreprinderilor care au întâmpinat dificultăți în ocuparea locurilor de muncă vacante destinate specialiștilor TIC a fost de 29% în 2011 și 33% în 2016. Cu toate acestea, această pondere a crescut brusc începând cu 2017, atingând un vârf în 2018 (circa 90% – cea mai mare valoare înregistrată la nivelul Uniunii Europene, reflectată și în valoarea maximă atinsă de numărul locurilor de muncă vacante în sectorul Informații și Comunicații în perioada analizată)”, se arată în analiză.

Deficitul de forță de muncă are un impact economic semnificativ, spun reperezentanții industriei. Conform calculelor acestora, dacă deficitul de forță de muncă din sectorul TIC ar fi eliminat în întregime
(adică peste 10.000 locuri de muncă ar fi ocupate adițional), s-ar genera, estimativ, un aport la PIB-ul României de circa 300-350 milioane EUR anual (peste 65% provenind din industria de SW&IT). Aceasta fără a lua în calcul utilizarea de timp productiv alocat ocupării acestora.

Număr insuficient de absolvenți și tentația emigrării

Cu toate că există o cerere ridicată de specialiști în tehnologia informației și a comunicațiilor, oferta de forță de muncă rămâne o problemă, subliniază ANIS. Numărul de absolvenți TIC crește într-un ritm mai lent comparativ cu evoluția efectivului de salariați, fiind insuficient pentru a acoperi necesarul cantitativ și calitativ de forță de muncă din sector.

“Disponibilitatea specialiștilor TIC este limitată și din cauza emigrării, un fenomen care afectează întreaga economie. În 2019, un raport al Băncii Mondiale estima că ~40% dintre absolvenții de învățământ superior din România cu vârste cuprinse între 24-64 de ani au emigrat. În plus, cererea globală de forță de muncă TIC, precum și gradul general bun de pregătire al capitalului uman român cresc oportunitățile de emigrare”, spun reprezentanții ANIS.

În 2019, circa 8.700 de absolvenți în învățământul superior au avut specializarea în tehnologia informațiilor și a comunicațiilor, în creștere cu aprox. 22% față de 2014. Astfel, circa 7 din 100 de absolvenți din România s-au specializat în tehnologia informațiilor și comunicațiilor, ceea ce plasează România pe locul 5 în UE din punct de vedere a ponderii absolvenților TIC în numărul total de absolvenți, imediat după țări precum Malta, Estonia, Irlanda sau Finlanda. Specializarea TIC rămâne una atractivă în rândul studenților din România, înregistrând a doua cea mai mare rată de creștere a numărului de absolvenți, după Științele educației/ pedagogice. Totuși, pentru a răspunde necesarului de forță de muncă din sector, ritmul de creștere a numărului de absolvenți TIC ar trebui să fie și mai alert, spun cei de la ANIS.

„Deși în fiecare an efectivul de salariați din sectorul tech crește cu peste 9.000 de persoane, numărul locurilor de muncă vacante crește și el în medie cu 21% pe an. Datorită faptului că cererea de specialiști este mult mai mare decât oferta, ne așteptăm ca și evoluția salariilor să oglindească acest lucru”, estima Gabriela Mechea, director executiv ANIS, pentru Economedia.

Citiți și o analiză Economedia, cu previziuni pentru 2022:

ANALIZĂ Despre unicorni, finanțări de milioane de euro și deficitul de specialiști. Previziuni pentru piața IT în 2022, cu „opriri” în București, Cluj și Iași