Îngrijorarea crește cu privire la taxa bulgară pe gaze naturale. Pe cine afectează și cât de mult?

În câteva zile ar trebui luată în considerare creșterea prelorilor gazelor naturale rusești ca urmare a deciziei Bulgariei de a impune o taxă extraordinară de 10 euro/MWh la importurile de gaze naturale rusești care trec pe teritoriul bulgar. Deși oficial guvernul bulgar susține că taxa va fi suportată de către Gazprom-ul rus și nu de clienții săi, cu toate acestea cel mai probabil scenariul este că pierderea totală de 2 miliarde euro pe an (nu

doar pentru Grecia, ci și pentru restul țărilor care furnizează gaz rusesc prin Bulgaria precum Serbia, Macedonia de Nord și Ungaria) nu vor fi plătiți de compania rusă, ci vor fi transferați clienților săi, scrie publicația Energy Press.

Există în esență două scenarii în legătură cu taxa extraordinară: primul este că Gazprom va transfera costul suplimentar clienților săi, ceea ce în cazul Greciei înseamnă că prețul final al gazelor naturale împreună cu taxele vor crește nu cu 10, dar in jur de 20 euro/MWh.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Al doilea scenariu este că Gazprom refuză să plătească taxa, caz în care se așteaptă ca Bulgaria să întrerupă fluxul de gaze naturale rusești, cu impact direct asupra prețului internațional al gazului TTF, caz în care se așteaptă și o creștere. care va împovăra piața gazelor naturale în ansamblu.

Pentru țara noastră, costul total pe care îl presupune impunerea taxei de către Bulgaria la gazele naturale rusești este estimat să ajungă la 360 de milioane de euro anual.

Pe cine afectează?

În prezent, DEPA, Mytilineos, PPC și Grupul Kopelouzou importă gaz natural rusesc prin Bulgaria. Se observă că pentru DEPA, conform informațiilor, nu există niciun impact preconizat, deoarece există o prevedere relevantă în contractul de furnizare care prevede că prețul nu este afectat de taxe sau taxe în afara teritoriului elen. Totuși, contractul DEPA este considerat cel mai „scump” în comparație cu gazul importat de alte companii și care are prețuri mai competitive.

Cu alte cuvinte, în esență taxa bulgară va „lovi” cele mai ieftine importuri care sunt direcționate către piața greacă cu ceea ce aceasta implică pentru costul combustibilului și nu numai din moment ce gazele naturale afectează și prețul energiei electrice.

Este clar că impactul impozitării extraordinare va fi puternic, deoarece o mare parte a pieței grecești va fi afectată negativ. Se remarcă faptul că gazul natural este un combustibil cheie pentru generarea de energie, în timp ce este folosit și de industrie, ceea ce înseamnă că o posibilă creștere a costurilor afectează competitivitatea internațională a afacerilor grecești, în special a celor de export. În orice caz, gazul natural importat din Rusia corespunde cu aproximativ 20% din necesarul total al țării. Distorsiunile care se vor crea sunt de așteptat să afecteze piața în ansamblu, ajungând chiar și la facturile de energie electrică și gaze naturale ale consumatorilor finali.

Și în timp ce mișcarea Bulgariei contrazice în mod clar legislația UE și tratatele UE, faptul că oficial guvernul grec menține o poziție destul de neutră și nu a intervenit în forurile internaționale pentru a inversa această evoluție nefavorabilă este surprinzător. Recent, de altfel, ministrul competent al mediului și energiei, Th. Skylakakis, a invocat faptul că DEPA și Gazprom sunt în negocieri pentru reînnoirea contractului de furnizare pentru a justifica inacțiunea părții elene.

Cu toate acestea, este clar că decizia Bulgariei, sub pretextul sancționării gazului rusesc, contrazice tratatele UE. În primul rând, trebuie menționat că în prezent nu există sancțiuni UE pentru gazul natural rusesc. Și dacă ar exista un fel de sancțiune, atunci veniturile din orice taxă ar fi direcționate către bilanțul european și nu către bugetul unui stat membru, cum este cazul taxei bulgare. În orice caz, tratatele europene nu permit să se impună o taxă unei companii dintr-o țară terță, în timp ce Uniunea Europeană se bazează pe tratatul privind cărbunele și oțelul prin care statele membre au acordat Uniunii dreptul de a impune astfel de taxe.