Sursa foto: Pixabay
Produsul intern brut a înregistrat, în trimestrul II 2022, o creştere cu 5,3% faţă de acelaşi trimestru din anul 2021 atât pe seria brută, cât și pe seria ajustată sezonier, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică. Față de trimestrul I, creșterea a fost de 2,1%. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 699,846 miliarde de lei, în creştere cu 5,8% faţă de semestrul I 2021. În datele publicate azi, INS a detaliat componentele creșterii. Contribuții pozitive importante au avut Comerţul, transportul și HoReCa. Contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria. După cum anticipau economiștii, creșterea s-a datorat în principal cheltuielilor de consum.
În semestrul I 2022, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2021, cu 5,8%, atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier. INS precizează că seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial nu s-a modificat semnificativ, ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul II 2022, faţă de varianta „semnal” publicată în 17 august 2022.
Produsul Intern Brut (date ajustate sezonier) estimat pentru trimestrul II 2022 a fost de 355,964 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,1% faţă de trimestrul I 2022 şi cu 5,3% faţă de trimestrul II 2021.
Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 699,846 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,8% faţă de semestrul I 2021.
Produsul Intern Brut – serie brută – estimat pentru trimestrul II 2022 a fost de 335,190 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,3% faţă de trimestrul II 2021.
Produsul Intern Brut estimat pentru semestrul I 2022 a fost de 609,019 miliarde de lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 5,8% faţă de semestrul I 2021.
De unde a venit creșterea?
La creşterea PIB, în semestrul I 2022 faţă de semestrul I 2021, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri: Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+2,2%), cu o pondere de 20,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,3%; – Informaţiile şi comunicaţiile (+1,7%), cu o pondere de 6,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 23,9%. Contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,2%), cu o pondere de 25,3% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -0,1%; Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 10,4% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu 5,2%.
Consumul a impulsionat creșterea, după cum anticipaseră economiștii.
“Pe baza unor date statistice de frecvență mai ridicată, putem însă aproxima că pe partea cererii creșterea consumului populației a avut o contribuție importantă la această evoluție, respectiv pe partea ofertei sectorul serviciilor a avut de asemenea un rol important”, spunea Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA. coordonatorul echipei Romanian Economic Monitor, după publicarea datelor semnal pentru T2, luna trecută.
Potrivit datelor INS publicate azi, din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal: cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,6%, contribuind cu +4,7% la creşterea PIB; a contribuit și formarea brută de capital fix, al cărei volum s-a majorat cu 2,2%, contribuind cu +0,5% la creşterea PIB.
O contribuţie negativă la formarea PIB a avut-o exportul net (-3,9%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 14,3%, față de creșterea cu 7,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii.
Cum stăm în regiune și ce alte date economice mai completează tabloul:
Vezi și: