Singurele măsuri fiscale realiste cu care Guvernul va veni în 2025 vor fi pe partea de venituri, deoarece pe partea de cheltuieli nu se pot face economii majore, ținând cont că 80% din total sunt cheltuieli rigide, cu salariile și pensiile, iar cheltuielile pentru educație și sănătate sunt deja printre cele mai mici din Uniunea Europeană, raportat la Produsul Intern Brut, a declarat, într-un interviu pentru Economedia, Ciprian Dascălu, economist-șef al Băncii Comerciale Române.
El a adăugat că, pe lângă creșterea veniturilor, consolidarea fiscală ar trebui să vină și din îmbunătățirea colectării, unde este loc destul de mult.
Dascălu se așteaptă ca Banca Națională a României să înceapă să reducă dobânda de referință în luna mai, urmând să facă acest lucru în fiecare dintre următoarele patru ședințe de politică monetară, astfel că dobânda de politică monetară va scădea de la 7% în prezent la 5,75% la finalul anului.
El mai spune că, cel mai probabil, Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut în ultimul trimestru din 2023, cu o estimare pesimistă de 0,3-0,4%, trimestru la trimestru, și se așteaptă ca Institutul Național de Statistică să revizuiască astfel calculul instituției, potrivit căruia economia s-a contractat cu 0,4% în ultimele trei luni ale anului.
BCR estimează că România a încheiat anul 2023 cu o creștere economică de 2% și că în 2024 va avea loc o revenire ușoară, prognoza băncii fiind pentru o creștere de 2,6%, iar consumul să fie principalul motor. De asemenea, banca estimează că România va avea anul acesta o inflație medie de 5,5% și o creștere salarială reală de aproape 6%.
Banca Comercială Română (BCR) a lansat vineri, 1 martie, indicele Purchasing Managers’ Index (PMI), în colaborare cu Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) și în conformitate cu metodologia globală furnizată de S&P Global. România era până acum singura economie majoră din Europa Centrală și de Est care nu a beneficiat de un indicator PMI. Acest interviu a fost realizat cu ocazia acestui eveniment.
Economedia: Cui îi este de folos indicatorul PMI și cum poate folosi un antreprenor român acest indicator?
Ciprian Dascălu: În primul rând, un antreprenor îl poate folosi pentru a se raporta la industria din care face parte, să vadă cum stă industria, poate să se uite la sub-componente, cum stă cu angajații, dacă este presiune de angajare. Poate să-și facă programe de retenție a angajaților. Poate să vadă dacă alții stau cu stocurile mai bine decât el sau stocurile în general sunt foarte mari în industrie, trebuie să facă promoții, discount-uri, astfel încât să vândă mai repede, să-și recupereze banii. Stocurile costă, deci marfa în depozit te costă, chiria la depozit te costă. Chiar dacă e depozitul tău, teoretic tot te costă. Poate să vadă care sunt așteptările pe industrie, care sunt constrângerile.
În primul rând e foarte important să citească aceste date și să le pună în context. După care ne uităm la acest indice și în regiune. PMI din România este foarte bine corelat cu PMI din Germania, care, după cum am văzut, a tras încrederea și industria manufacturieră în toată regiunea. Poți să te uiți la competiție și să cum poți să iei o decizie mai rapidă astfel încât să să-ți menții competivitatea.
Economedia: Banca Națională a României poate folosi acest indicator în prognozele sale, o poate ajuta în deciziile de politică monetară?
Ciprian Dascălu: Da. Dacă ne uităm la Banca Centrală Europeană, PMI este menționat cam la fiecare discurs de politică monetară. Practic, în PMI avem date pentru luna curentă care îți exprimă față de luna anterioară contracție sau accelerare, îmbunătățire a economiei. Prima publicare a PIB-ului pentru trimestrul anterior vine cam după o lună jumătate și vine fără detalii, vine doar o cifră. PMI poate fi utilizat în prognoza de output gap (diferența dintre PIB-ul real sau producția reală și PIB-ul potențial), de deficit de cerere sau excedent de cerere, care este încorporat în prognoza de inflație în general a băncilor centrale.
Economedia: Ai spus și tu și am văzut și alți economiști surprinși de scăderea PIB-ului din ultimul trimestru și că vă așteptați la o revizuire. La cât vă așteptați să fie revizuirea, care sunt datele pe 2023 pe întreg anul și care sunt prognozele pe anul acesta?
Ciprian Dascălu: Pe 2023 nu ne așteptăm ca creșterea economică de 2% să fie revizuită semnificativ, ci cu 0,1-0,3 puncte procentuale. Noi facem prognoze pe date trimestriale, trimestru la trimestru. Dacă ne uităm la Bloomberg consensus, chiar și cel mai pesimist scenariu vedea o creștere de 0,3-0,4% trimestru la trimestru, în ultimul trimestru din 2024. INS a publicat o scădere de 0,4% de la trimestru la trimestru. Noi ne așteptăm ca cifra să fie revizuită în sens pozitiv, pentru că asta ne arată și datele cu frecvență ridicată, vânzările cu amănuntul, cifrele pe servicii, cifrele pe construcții. Singurul sector care a fost cu minus trimestru la trimestru este industria. Dar, după părerea mea, dacă agregăm pe ponderile din PIB, puțin probabil ca industria să tragă toată economia în teritoriul negativ. Putem vedea o ușoară decelerare de la 0,9% trimestrul la trimestru în trimestrul trei, în trimestrul patru, dar pe baza cifrelor cu frevență ridicată ar trebui să fie în teritoriu pozitiv pe 2023.
Economedia: Uitându-vă la datele din primele două luni ale acestui an și la deficitul care a fost foarte puternic în aceste prime luni din an – din ce am văzut, din cauza unor achiziții militare 0 la ce vă așteptați anul acesta?
Ciprian Dascălu: Anul acesta ne așteptăm la o revenire ușoară. Avem un o prognoză de 2,6%. Am revizuit prognoza în jos de la 3,3% datorită datelor din trimestrul patru care, și dacă vor fi revizuite ușor pozitiv, vor avea un „carryover effect” (un efect de transfer, n.r.), care trage în jos 2024. Și creșterea de 2,6% este totuși sub potențial semnificativ. Estimările privind potențialul de creștere economică a României variază undeva între 3,5% și 4%.
Ne așteptăm ca consumul să fie principalul motor al creșterii economice. Salariile în termen reali, deci veniturile reale ajustate cu inflația, au recuperat toată pierderea din criza de mărfuri. România este singura țară din regiune unde s-a întâmplat asta, iar asta s-a văzut și în consum, spre finalul anului, și în vânzările cu amănuntul.
Vom avea probabil anul acesta o inflație medie undeva la 5,5% și o creștere salarială în medie nominală de 11,2%. Deci vorbim despre o creștere reală de salarii de aproape 6%. Și mai avem și partea de economisire; depozitele populației au crescut destul de semnificativ și la un moment dat acești bani vor fi cheltuiți. Deci vedem consumul drept principal motor al creșterii economice, dar și ceva efecte din investițiile trecute și probabil și investiții care continuă.
Economedia: Te aștepți ca BNR să scadă dobânda de referință în acest an și când mai exact? Și cum motivează BNR această scădere: prin trendul inflației din România, prin decizia băncilor din regiune sau este un mix?
Ciprian Dascălu: Băncile din regiune au tăiat deja dobânda. Cred că este un mix. Cred că BNR nu s-a alăturat clubului atât de repede, dacă ne uităm la băncile din regiune, și asta sugerează că își bazează deciziile mai mult pe factori domestici, idiosincratici. Dar totuși confirmarea trendului de decelerare a inflației face probabilă tăierea dobânzii de politică monetară la ședința din mai, după care mai sunt încă patru ședințe. Noi vedem la fiecare ședință același pas, o scădere de 25 de puncte de bază a dobânzii de referință. Estimăm că va scădea rata de politică monetară de la 7 la 5,75%. Dar cu surplusul de lichiditate în piață, rata care contează este facilitatea de depozit, care de la 6% va merge spre 4,75%. Cu prognoza noastră de inflație pe final de an de 4,3%, rata reală de dobândă va fi pozitivă. În ciclul economic actual, în care și BNR are un output gap pozitiv, trebuie ca politica monetară să fie ușor restrictivă, nu neapărat suficient. Noi avem o estimare de rată reală neutră de dobândă, care este cam pe la 1,7 puncte procentuale. Deci și la nivelul acesta ar fi ușor stimulativă pe finalul anului.
Economedia: Am văzut exemplul Cehiei care a luat măsuri fiscale care s-au transpus în consolidare fiscală reală, în timp ce noi am luat măsuri fiscale doar pentru a umple găuri. Ce decizii crezi că va lua Guvernul în 2025 pentru reducerea deficitului fiscal și ce măsuri vezi tu necesare?
Ciprian Dascălu: Dacă ne uităm pe partea de cheltuieli, cheltuieli rigide, pensiile și salariile sunt undeva la 80% din veniturile fiscale și contribuțiile sociale. Acest raport în regiune este undeva cu 15 puncte procentuale mai redus. Pe partea de cheltuieli, dacă ne uităm la educație și sănătate, avem printre cele mai mici cheltuieli raportate la PIB cu educația și sănătatea. Dacă ne uităm numărul de doctori sau de profesori la 100.000 de locuitori, tot la fel, suntem top trei din coadă, ceea ce sugerează că trebuie să crești aceste cheltuieli ca să dezvolți economia. Pe partea de cheltuieli este puțin probabil să vină măsuri. Nu se pot face economisiri majore.
Deci singurele măsuri realiste vor fi pe partea de venituri, care până la urmă va fi o decizie politică.
Noi avem venituri fiscale de 27% din PIB. Media regiunii e de 34% din PIB. În Uniunea Europeană este de 40%. De venituri de 27% din PIB este normal că nu poți să dai la educație și sănătate pe media europeană, pentru că ai veniturile foarte jos. Deci ne trebuie o creștere a veniturilor, consolidarea să vină din creșterea veniturilor. Evident, ideal ar trebui să vină și cu îmbunătățirea colectării, unde este loc destul de mult ș.a.m.d.
Economedia: Creșterea veniturilor va veni din impozitarea veniturilor, din creșterea TVA sau un mix?
Ciprian Dascălu: Mi-e greu să răspund.