Foto: Dreamstime
Cifra de afaceri a companiilor din industria de software din România a crescut în 2021 cu aproximativ 14,5 % față de 2020 și a fost cu 246 % mai mare decât în 2012, până la nivelul record de aproape 10 miliarde de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, analizate de KeysFin. Numărul de firme s-a dublat în 10 ani. Analiștii estimează continuarea tendinței neîntrerupte de creștere din ultimii 10 ani și atingerea unui nou maximum istoric în acest an, de peste 11 miliarde de euro. Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) spune că impactul sectorului IT în produsul intern brut național a ajuns la 7%, dar perspectivele arată dezvoltarea suplimentară a acestui segment.
Dincolo de impactul major pe care sectorul îl are în economia țării, există un oraș în care IT-ul contribuie decisiv: Cluj-Napoca, a doua cea mai mare piață din țară. Aici, activitățile de soft aduc cele mai mari profituri, au o contribuție majoră în cifra de afaceri generată de companiile din județ (doar comerțul cu carburanți are cifre mai mari și asta doar pentru că gigantul Mol are sediu în Cluj), iar IT-ul e domeniul cu cei mai mulți angajați la Cluj.
Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT, care reunește companii, universități și instituții cu activitate în sector, trasează, pentru Economedia, peisajul din domeniu și răspunde la o serie de întrebări despre evoluția sectorului în anii recenți, la Cluj și în România, despre impactul său în economia locală și proiecte în pregătire. Reprezentanții clusterului au sintetizat și o serie de cifre care reflectă evoluția sectorului în Cluj și la nivel național.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Câteva dintre declarații:
- Industria din Cluj a fost martora unei creșteri de peste 4 ori în 14 ani, în ceea ce privește resursa umană.
- Despre beneficiile dezvoltării pieței IT: Sunt și unele mai puțin vizibile, cum ar fi impactul în politicile publice. Mai exact, industria IT este ca un fel de val care cere societății să se adapteze, să inoveze și odată cu asta încurajează sau chiar forțează decidenții politici să ia măsuri care să susțină tot acest avânt.
- Cluj-Napoca este un oraș tot mai aglomerat și mai scump în raport cu altele din țară, iar afluxul de noi locuitori care răspund cererii de forță de muncă în zona companiilor de IT trebuie să-și găsească răspuns în privința politicilor pe care municipalitatea le are în privința pregătirii unei infrastructuri care să contribuie la toată această dinamică.
- România este privită în continuare de marile companii din domeniu ca o piață de outsourcing complexă
- Centrele de analiză de risc ale marilor bănci din Uniunea Europeană sunt în țara noastră, tot ce ține de operațiunile de back-office ale bursei din Londra sunt în țara noastră.
- Piața este una dinamică, se întâmplă exit-uri, fuziuni, preluări, vin noi companii atrase de forța de muncă calificată și încă relativ ieftină prin comparație cu alte centre de pe glob.
- Clusterul susține trei proiecte prin care IMM-urile vor putea accesa peste 3 milioane de euro în finanțări directe, prin scheme de tip finanțare în cascadă până în 2025.
- Ceea ce se întâmplă la Cluj este corelat cu ceea ce se întâmplă în țară și la nivel global. Suntem pe primele locuri din UE la contribuția IT-ului în PIB.
- Tot mai mulți vorbesc despre o criză economică care se va resimți și în industria de IT. Este foarte posibil și anumite semnale există, însă eu rămân optimist. Pe durata crizelor anterioare, IT-ul a continuat să crească și a ajutat multe sectoare să se adapteze la provocările momentelor dificile prin care au trecut.
Rep.: Cum a evoluat piața IT de la Cluj, prin comparație cu piața de la nivel național, ca număr de companii, număr de angajați, afaceri, tip de proiecte?
Andrei Kelemen/ Cluj IT Cluster: Conform “Studiului privind Impactul industriei de software și servicii IT în economia României”, publicat de colegii noștri de la ANIS în 2021, Clujul se află în rândul principalelor hub-uri TIC din țară în ceea ce privește numărul de angajați activi în industrie, alături de București, Timișoara și Iași. Dacă privim lucrurile din perspectiva istoricului industriei în județ, IT-ul în Cluj s-a dezvoltat într-un ritm vertiginos.
Conform datelor Institutului Național de Statistică, în perioada 2008-2021 vedem o creștere a numărului de salariați efectivi în Tehnologia Informațiilor și Comunicații de la 127.332 (2008) la 235.112 (2021). Vorbim despre o evoluție de 84.64%.
În același timp, conform datelor INS, în perioada 2008 – 2021, efectivul salariaților pe activitatea ”Informații și Comunicații” din județul Cluj, relaționat la economia națională, a crescut de la puțin peste 5.400 de persoane la 28.500. Pe scurt, industria din Cluj a fost martora unei creșteri de peste 4 ori în 14 ani, cel puțin din punct de vedere al resursei umane.
Pe același subiect, în ceea ce privește egalitatea de gen în industrie, și aici Clujul a avut o evoluție în sens pozitiv. Dacă în 2008 raportul M-F a fost de 64 % – 36.6%, în 2021 raportul a evoluat la 58.6 % – 41,4%. Acest lucru ne arată o aliniere organică a industriei cu trendurile europene și inițiativele lansate în vederea sprijinirii creșterii activităților femeilor în zona tehnică, dar în mod specific în industria de IT.
Dacă aducem în discuție aportul la ocuparea forței de muncă la nivel național, vedem și aici un impact puternic al industriei. La nivel european, în 2021, România este depășită doar de Estonia, Bulgaria și Letonia ca pondere de angajați. La nivel național – conform studiului menționat anterior – circa 1 din 55 de angajați lucrează în industria de IT.
Vorbind despre numărul de întreprinderi active în industrie, conform Institutului Național de Statistică, numărul acestora la nivel național a avut o creștere de 48% într-o fereastră de 7 ani, de la 126.673 de întreprinderi în 2014, la 187.541 în 2020.
În ceea ce privește impactul industriei de IT din Cluj la PIB-ul României, la nivelul anului 2020, este estimat la 10 miliarde de euro. La nivel național, studiul arată o contribuție în PIB-ul anual al țării adusă în mod direct de companiile care activează în industrie de circa 8.8 miliarde de euro.
Care ați zice că sunt principalele beneficii ale dezvoltării pieței de IT la Cluj?
Avantajele dezvoltării industriei de IT sunt unele evidente, așa cum este oferta tot mai mare de locuri de muncă și o dinamică a pieței muncii care aduce plusuri numeroase, inclusiv la nivelul încasărilor din taxe și impozite ale municipalității. Dar sunt și unele mai puțin vizibile, cum ar fi impactul în politicile publice. Mai exact, industria IT este ca un fel de val care cere societății să se adapteze, să inoveze și odată cu asta încurajează sau chiar forțează decidenții politici să ia măsuri care să susțină tot acest avânt. Vedeți, spre exemplu, că vorbim tot mai mult și mai apăsat de digitalizarea țării, de folosirea unor soluții inovatoare în toate domeniile administrării statului. Este consecința unor eforturi pe care și noi, aici la Cluj IT Cluster, le facem de zece ani pentru a conștientiza societatea.
Un alt beneficiu este cel legat de modul colaborativ în care principalii piloni care susțin inovarea au ales să lucreze aici la Cluj. Este vorba de mediul de afaceri, mediul academic și instituțiile publice.
Sunt și dezavantaje al acestei creșteri care a depășit alte sectoare?
Eu, unul, nu văd dezavantaje. Sigur, Cluj-Napoca este un oraș tot mai aglomerat și mai scump în raport cu altele din țară, iar afluxul de noi locuitori care răspund cererii de forță de muncă în zona companiilor de IT trebuie să-și găsească răspuns în privința politicilor pe care municipalitatea le are în privința pregătirii unei infrastructuri care să contribuie la toată această dinamică. Acest aflux este o provocare, dar în același timp e și o mare oportunitate pe care orașul nostru nu își permite să o rateze. Criza cea mai mare pe care o parte a globului o parcurge este de fapt criza de resursă umană calificată. Iar aici, Clujul, prin microclimatul socio-economic specific, este în avantaj atât timp cât rămâne un centru universitar relevant, oferă locuri de muncă atractive și posibilități diversificate de a-ți petrece timpul liber.
Mai este Clujul o piață de outsourcing?
Da, Cluj este în continuare și o piață de outsourcing, dacă ne referim la asta ca la o activitate prestată în zona serviciilor complexe și nu doar pe zona de call-center. De altfel, România este privită în continuare de marile companii din domeniu ca o piață de outsourcing complexă, capabilă să furnizeze servicii de calitate, la prețuri competitive. Să nu uităm, spre exemplu, că centrele de analiză de risc ale marilor bănci din Uniunea Europeană sunt în țara noastră, tot ce ține de operațiunile de back-office ale bursei din Londra sunt în țara noastră. Sunt doar câteva exemple care arată, însă, că piața de outsourcing s-a dezvoltat și a evoluat spre ceva mai complex.
La ce să ne așteptăm în perioada următoare? Mai vin companii, se extind cele existente, să ne așteptăm la tranzacții?
Clujul este un pol de atracție pentru companii din toată lumea. De altfel, la Cluj IT Cluster vedem mereu interes în sensul acesta. Vă dau exemplul întâlnirii bilaterale România-Singapore din luna septembrie, unde Cluj IT Cluster a facilitat dialogul cu reprezentanții unor asociații de business și agenții guvernamentale din Singapore, ei fiind foarte interesați să-și dezvolte la Cluj un ”cap de pod” pentru afaceri în domeniul IT. S-au pus astfel bazele unor viitoare colaborări pe zona de business între companiile din cele două țări.
Dacă ne referim la tranzacții, sunt multe exemple, dar l-aș aminti pe cel mai recent: GlobalLogic Inc., o companie din Grupul Hitachi și lider în zona de Inginerie Digitală, a preluat Fortech, o bine cunoscută companie de servicii de inginerie software cu sediul central în Cluj-Napoca.
Cu alte cuvinte, piața este una dinamică, se întâmplă exit-uri, fuziuni, preluări, vin noi companii atrase de forța de muncă calificată și încă relativ ieftină prin comparație cu alte centre de pe glob.
Ne puteți da câteva exemple de proiecte sau produse inovatoare “made in Cluj” din anii recenți? Poate niște exemple din rândul companiilor membre ale clusterului
Sunt tot mai multe proiectele ”made in Cluj”. Mi-ar fi greu să fac acum o enumerare. Pot însă aminti câteva dintre proiectele facilitate de Cluj IT Cluster. Aș începe cu proiectul finanțat cu fonduri europene Horizon 2020 care are ca obiectiv crearea unei soluții informatice de combatere a știrilor false și dezinformării, cu ajutorul tehnologiei blockchain și al Inteligenței Artificiale.
Într-o lume în care este din ce în ce mai dificil să se facă distincția între știri și știri false, există o cursă pentru operațiunile de influență, pentru click-uri și pentru un număr tot mai mare de amenințări informaționale la adresa indivizilor și a societăților. Astfel, un consorțiu format din cinci companii, membri ai Cluj IT Cluster, dar și companii din ecosistemul extins, și-au propus să abordeze problema prin dezvoltarea acestei soluții dedicate. FiDisD, așa cum se numește platforma, va lupta împotriva războiului informațional din care facem parte și va oferi utilizatorului final o modalitate simplă și obiectivă de a vedea care instituții media sunt cele mai fiabile, dar și de a verifica încrederea în articolele de știri.
Care sunt cele mai importante proiecte Cluj IT Cluster pentru 2023?
Activitățile din 2023 vor gravita în jurul continuării susținerii direcțiilor prioritare setate la nivel de ecosistem. Pe direcția competențelor și digitalizării IMM-urilor, au intrat în implementare două proiecte dedicate companiilor mici și mijlocii din România care urmăresc, strategic, parcurgerea primilor pași din procesul de transformare digitală.
2023 va marca și debutul perioadei de implementare a proiectelor din cadrul European Digital Innovation Hubs Network, o inițiativă a Comisiei Europene care țintește accelerarea transformării digitale în toate țările membre prin centre dedicate inovației care adresează direct nevoile existente la nivelul pieței. În urma procesului de selecție la nivel european, DIH4Society, proiect inițiat de Cluj IT Cluster cu implicarea partenerilor Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Camera de Comerț și Industrie Bistrița-Năsăud și Universitatea Oradea, s-a situat în fruntea clasamentului aplicațiilor din România. Noi am început deja pregătirile alături de partenerii noștri, astfel încât din anul 2023 DIH4Society să devină cel mai de încredere partener pentru transformare digitală în direcția securității cibernetice, a roboticii inteligente și a digitalizării administrației publice din Regiunea Nord-Vest. Împreună cu partenerii noștri vom aborda în mod direct nevoile de digitalizare existente la nivelul IMM-urilor, în special cele din zona de producție, la nivelul administrației publice, precum și la nivelul entităților din zona de sănătate.
De asemenea, pe parcursul anului 2023 vom urmări misiunea noastră de a crea un ecosistem favorabil care să permită dezvoltarea de soluții inovatoare și de servicii și produse software. Acest lucru este posibil prin trei proiecte europene, de tip Eurocluster, orientate spre punerea în aplicare a Noii Strategii industriale pentru Europa a Comisiei Europene, în direcția consolidării rezilienței și a accelerării tranziției spre o economie ecologică și digitală. Proiectele fac parte dintr-o rețea complexă de 30 de Euroclustere, abordând în mod specific 3 direcții prioritare. Una vizează abordarea provocărilor cu care se confruntă IMM-urile atunci când accesează piața europeană de e-sănătate și sănătate digitală
O altă direcția ține de consolidarea rezilienței și accelerarea tranziției către o economie verde și digitală. Inițierea, dezvoltarea și menținerea unui parteneriat strategic pe termen lung la nivelul Uniunii Europene între companiile mici și mijlocii din ecosistemele digitale și cele din domeniul producției. Iar a treia direcție ține de sprijinirea IMM-urilor din cele 3 sectoare implicate – mobilă-interioare, IT și energie – în dezvoltarea de noi modele de afaceri și proiecte de inovare pentru a fi mai competitive și mai rezistente.
Cumulat, cele trei proiecte aduc IMM-urilor oportunitatea de a accesa peste 3 milioane de euro în finanțări directe, prin scheme de tip finanțare în cascadă până în 2025.
IT-ul e acum probabil cea mai importantă industrie a Clujului – ca număr de angajați, cifră de afaceri, profit (conform datelor din 2021). Ce urmează? Mai există potențial de creștere sau cam aici am putut ajunge? Va căpăta IT-ul o felie și mai mare în economia Clujului?
Sigur că există potențial de creștere! Dar, trebuie punctat, ceea ce se întâmplă la Cluj este corelat cu ceea ce se întâmplă în țară și la nivel global. Așa după cum se știe, suntem pe primele locuri din UE la contribuția IT-ului în PIB. Industria noastră aduce deja bunăstare multora și este firesc să se dezvolte și mai mult. Exemplele de succes încurajează noi și noi actori din acest domeniu să meargă pe același drum. Iar asta nu poate însemna altceva decât că IT-ul românesc își va menține ritmul de creștere. Tot mai mulți vorbesc despre o criză economică care se va resimți și în industria de IT. Este foarte posibil și anumite semnale există, însă eu rămân optimist pentru că, așa cum s-a arătat și pe durata crizelor anterioare, IT-ul a continuat să crească și a ajutat multe sectoare să se adapteze la provocările momentelor dificile prin care au trecut. Abilitatea de a naviga prin aceste vremuri tulburi și de a găsi noi oportunități atunci când percepția generală este contrară sunt atributele de leadership care vor face diferența. Circulă o vorbă atribuită lui Churchill, care ar fi spus că “Nu putem să ratăm oportunitățile pe care le aduce o criză adevărată”. Eu cred în ea, dar mai ales cred în reziliența industriei de IT.
Vezi și:
Citește și: