Foto: Proiectul centralei Doicești / Nuclearelectrica
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri, la Bruxelles, că în România, primul reactor modular mic poate să funcţioneze poate în 2028 sau 2029, mai repede nu este realist să aşteptăm ceva practic. Având în vedere complexitatea tehnologiei, cred că este un cadrul destul de ambiţios, a completat preşedintele, afirmând că un element important este securitatea acestor reactoare şi pentru a garanta o securitate foarte, foarte bună cercetarea evident va trebui să dureze un pic mai mult, transmite News.ro
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat dacă poate da o marjă de timp când vom vedea implementarea unui reactor de mici dimensiuni în România.
”Această colaborare este foarte benefică Suntem într-o fază în care este complicat, câteodată chiar imposibil, să faci cercetare doar într-un singur stat, pentru că resursele necesare sunt imense. Nu se mai poate face cercetare cu bani foarte puţini şi cu o mână de cercetători, este nevoie de resurse din ce în ce mai mari, este nevoie de echipe, nu doar multinaţionale ci şi multidisciplinare, pentru a avea un real progres în domenii importante pentru omenire”, a spus Klaus Iohannis.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
”În practică, noi credem că în România primul reactor modular mic, primul SMR, poate să funcţioneze poate în 2028 sau 2029, mai repede nu este realist să aşteptăm ceva practic, dar, având în vedere complexitatea tehnologiei despre care vorbim, cred că este un cadrul destul de ambiţios”, a mai spus şeful statului. Klaus Iohannis a precizat că ”este cunoscut că în zona de reactor nuclear cercetarea este complicată”.
”Cred că un element important este securitatea acestor reactoare şi pentru a garanta o securitate foarte, foarte bună cercetarea evident va trebui să dureze un pic mai mult. Nu vorbim de un simplu transfer din uzul militar în uzul civil, fiindcă solicitările sunt, cum este uşor de înţeles, diferite şi pretenţiile de securitate, de fezabilitate, sustenabilitate sunt specifice domeniului energeticii civile”, a mai completat preşedintele Iohannis.
Preşdintele Klaus Iohannis a semnat la Bruxelles, cu Prim-ministrul Regatului Belgiei, un Memorandum de Înţelegere pentru dezvoltarea reactorilor mici si modulari rapizi, răciţi cu plumb (SMR-LFR), între următoarele entităţi active în domeniul energiei nucleare: RATEN (Regia Autonomă de Tehnologii pentru Energia Nucleară – din Mioveni, Argeş), ANSALDO NUCLEARE S.P.A. (din Genova, Italia) şi ENEA (Agenţia Naţională Italiană pentru Tehnologii Noi, Energie şi Dezvoltare Economică Durabilă) – parteneri în cadrul consorţiului FALCON, precum şi SCK CEN (Centrul de Studii privind Energia Nucleară – din Mol, Belgia) şi WESTINGHOUSE ELECTRIC COMPANY LLC (din statul Delaware, SUA) – alţi doi jucători cu experienţă în tehnologia reactorilor rapizi răciţi cu plumb (tehnologia LFR / (Lead-cooled Fast Reactor).
”Semnarea acestui document a avut loc după întrevederea pe care Preşedintele României a avut-o Prim-ministrul Regatului Belgiei şi completeazã dimensiunea de cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică a discuţiilor Preşedintelui cu premierul şi cu Majestatea Sa Philippe, Regele Belgienilor”, a precizat Administraţia Prezidenţială.
”În baza Memorandumului de Înţelegere semnat astãzi, părţile vor putea desfăşura o serie de activităţi comune de cooperare. Totodată, acest document constituie baza pentru negocierea unui viitor acord de colaborare având ca scop accelerarea dezvoltării acestei tehnologii, la un nivel de maturitate care să permită comercializarea unor reactoare cu caracteristici sporite de securitate, competitive din punct de vedere economic, si care sa contribuie la tranziţia către un sistem energetic curat.
Demonstrarea etapizată a tehnologiei LFR va necesita construcţia şi operarea unor instalaţii experimentale de suport si reactoare de demonstrare. Demonstratorul ALFRED (Advanced LFR European Demonstrator) si infrastructura experimentală de pe platforma Institutului de Cercetări Nucleare de la Piteşti – Mioveni (cu instalaţiile ATHENA şi CHEMLAB – aflate în construcţie şi alte patru în curs de contractare prin Programul POCIDIF) reprezintă repere-cheie luate în considerare în cadrul acestui MOU şi al viitorului parteneriat, plasând astfel România în prima linie a dezvoltatorilor de tehnologii nucleare de noua generaţie”, arată comunicatul.