Le Monde: Conceptul de suveranitate economică și industrială a Europei câștigă treptat teren

Europa a înțeles că nu poate fi singurul bloc global care nu-și apără serios interesele economice, subliniază avocatul Nicola Lohrey și specialistul în politică europeană Eric-Andrew Martin, scrie Le Monde, potrivit Rador.

Contextul în care operează companiile europene se consolidează sub efectul multiplelor crize: sanitară, energetică, securitară și geopolitică. Aceste crize dau naștere la reflexe protecționiste la nivel global. Astfel, așa-numitul Act de Reducere a Inflației (IRA) al administrației Biden permite investițiilor de pe pământul american să beneficieze de avantaje substanțiale față de Europa.

IRA este atât markerul accelerării tranziției economiei americane către o piață cu emisii reduse de carbon, cât și al preferinței produselor made in America. Într-adevăr, subvențiile vor fi plătite doar pentru produsele fabricate în Statele Unite, care vor favoriza Tesla față de mașinile electrice europene, și oțelul american pentru proiectele de parcuri eoliene. Europenii se tem de relocări masive de companii, care vor prefera să produca pe pământ american pentru a putea beneficia de acest ajutor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Un alt exemplu, îmbunătățirea condițiilor de acces pe piața chineză pentru companiile europene depinde de ratificarea acordului global privind investițiile dintre UE (Uniunea Europeană) și China. În plus, încetinirea creșterii chineze are efecte negative asupra unui număr mare de sectoare din cauza dependenței puternice a secțiunilor întregi ale economiei europene de producția chineză.

Reciprocitate

În fața acestei abordări protecționiste, poate Europa să continue să creadă că jocul liberei concurențe în favoarea celui mai mic preț ofertant rămâne cel mai bun răspuns la nivel global? Lucrurile se schimbă. Astfel, conceptul de suveranitate economică și industrială a Europei câștigă treptat teren. Contextul crizei a accelerat conștientizarea Europei că nu mai poate rămâne „idiotul satului global”, ci că trebuia să se doteze cu toate armele compatibile cu dreptul internațional pentru a-și promova și proteja afacerile în competiția internațională.

În domeniul digital, UE se echipează cu un nou sistem care supraveghează puternic giganții sectorului. La nivel industrial, a pus la punct un sistem de monitorizare a investițiilor străine și tocmai a achiziționat un instrument de blocare a accesului pe piețele sale publice pentru companiile din țări care nu permit europenilor să participe la propriile licitații. În mod similar, se dezvoltă un sistem care să vizeze țările terțe subvenționându-le producțiile, iar conceptul de reciprocitate a prins rădăcini.

Alte măsuri mai puternice ar putea fi adoptate în viitor, inclusiv sancțiuni europene care să permită adoptarea unor măsuri de represalii împotriva țărilor care folosesc arma extrateritorialității legii împotriva companiilor europene; reguli de excludere de pe piața europeană a tuturor produselor muncii forțate; politici industriale sectoriale pentru a încuraja crearea de grupuri europene în sectoare strategice, în special bateriile electrice, hidrogenul sau cloud computing. Și de ce să nu se meargă până la adoptarea unui adevărat „Buy European Act” pentru a crea o „preferință europeană?”

Astfel, conceptul de politică industrială nu mai este un tabu pentru a asigura dubla tranziție a economiei europene către decarbonizare și digitalizare și nici măcar ideea că regulile dreptului european al concurenței (în special în ceea ce privește ajutorul de stat) vor trebui relaxate. Această schimbare de paradigmă ar trebui să permită Europei să lupte în condiții de egalitate cu celelalte blocuri majore, în principal Statele Unite și China, și necesită o solidaritate reală între țările europene pentru a-și apăra afacerile și pentru a-și păstra prosperitatea în concurența acerbă a economiei internaționale.

Dificultăți ale cuplului franco-german

Desigur, Europa nu a putut fi construită decât grație reconcilierii franco-germane și a cooperării intense care s-a dezvoltat între cei doi parteneri, în slujba integrării europene. Întărite de această apropiere, Franța și Germania au reușit să creeze relații economice intense, care au dus la investiții încrucișate semnificative și la crearea de locuri de muncă în cele două țări: 2.500 de companii germane operează în Franța și angajează 320.000 de oameni. În schimb, Franța este al doilea partener comercial ca mărime la nivel european, 3.000 de companii franceze sunt înființate în Germania, unde au 325.000 de angajați.

Războiul din Ucraina relevă dificultățile duoului franco-german în a oferi răspunsuri pe măsura provocărilor, dovadă fiind diferențele care cântăresc dezbaterile europene referitoare la energie, dar și dificultățile întâmpinate de cooperarea armamentului bilateral. Cu siguranță, nu este timpul pentru nostalgie, pentru concurență reciprocă, ci pentru acțiune, pentru a preveni riscul penuriei de energie, dezindustrializării și crizei sociale în Europa. Întărite de legitimitatea istoriei lor, relațiile franco-germane rămân supuse provocării exemplarității și eficienței.

Contextul policrizei sporește anumite realizări fundamentale ale pieței unice, cum ar fi existența unui cadru de reglementare stabil și proximitatea geografică față de clienți și furnizori. Acest cadru facilitează marșul către o economie cu emisii scăzute de carbon, cheia pentru schimbarea modelului industrial și competitivitatea durabilă pentru companiile europene. Pentru a spori aceste atuuri, cei doi parteneri trebuie să se gândească la relația lor într-o lume dominată de rivalitatea de putere și tensiunile geopolitice. Și să considerăm Europa nu ca suma intereselor individuale ale membrilor săi, ci ca rodul cooperării, unde toată lumea trebuie să accepte sacrificii, în slujba unei viziuni comune.