Sursa foto: Pexels / Brett Sayles
Creşterea PIB al Chinei cu 4,8% în primul trimestru ascunde o scădere importantă a activităţii în martie. În situaţia în care închiderea oraşelor se răspândeşte, economiştii nu mai exclud un risc de recesiune în primăvară, scrie Les Echos, citată de Rador.
O lumină slabă la un orizont din ce în ce mai întunecat. Economia chineză a crescut cu 4,8% pe an în primul trimestru, potrivit datelor publicate luni de Beijing. Mai mare decât aşteptările, această cifră arată o redresare a celei de-a doua puteri conomice mondiale în primele două luni din 2022, dar maschează o scădere importantă începută în martie, când mai mulţi din plămânii economici ai Chinei, printre care Shanghai, au intrat în izolare în numele politicii „zero Covid”.
Privite lună de lună, datele chineze sunt îngrijorătoare. „Activitatea din martie a scăzut semnificativ în toate domeniile, economia fiind lovită de cea mai rea epidemie de Covid-19 de la primul val” din iarna 2020, notează analiştii de la Nomura, pentru care „creşterea reală a PIB ar putea fi mult mai slabă decât o sugerează datele oficiale ale primului trimestru”.
Vânzarea cu amănuntul, în mare scădere
În martie, vânzările cu amănuntul, principalul indicator al cheltuielilor gospodăriilor, au scăzut cu 3,5% pe an, adică cea mai mare scădere din aprilie 2020, când gigantul asiatic abia începea să iasă din primul val al epidemiei. Importurile au scăzut în martie pentru prima dată de peste un an, exporturile au încetinit şi producţia industrială a frânat (+5% în martie faţă de +7,5% în ianuarie-februarie).
Imobiliarul – un pilon al economiei chineze – îşi continuă scăderea infernală. „După ce s-au stabilizat la începutul anului, vânzările de locuinţe noi au căzut luna trecută la cel mai scăzut nivel de doi ani de zile, epidemia influenţând cererea de locuinţe”, notează Julian Evans-Pritchard, de la Capital Economics. Şantierele noi au mai scăzut cu 20% în primul trimestru.
Ce e mai rău abia urmează
Economiştii sunt de acord pe un punct: ce e mai rău abia urmează. Luna martie nu arată dect începutul blocării Shanghaiului, parţial de o lună, total de la 1 aprilie. Această izolare strictă, care vine după cea din Shenzhen, numit „Silicon Valley chinezesc”, nu numai că a oprit cel mai mare oraş al ţării, dar a creat o dezordine monstruoasă în lanţul logistic, determinând uzine să se închidă deoarece nu mai pot fi aprovizionate de furnizorii lor şi nu mai pot să facă livrări clienţilor lor. Fără a pune la socoteală faptul că reizbucnirea cazurilor de Covid-19 a determinat numeroase regiuni să impună restricţii severe mobilităţii.
„Economia este în suferinţă”, alertează Wei Yao, de la Société Générale. „Datele din aprilie urmează să fie şi mai rele”, continuă confratele lui de la Capital Economics. Unii economişti nu exclud o scădere a economiei chineze în primăvară. „Riscul de recesiune creşte în trimestrul al doilea”, avertizează cei de la Nomura. „Activitatea casnică scade”, constată şeful unui grup industrial francez de la Shanghai. „Avem dificultăţi să facem livrări clienţilor noştri, clienţii noştri nu mai livrează clienţilor lor, unele proiecte sunt amânate”.
Cel mai mare şoc economic al anului
Când economia chineză strănută, toată economia mondială riscă să facă guturai. „Politica zero Covid a Chinei va fi cel mai mare şoc economic al anului, avertiza săptămâna trecută Alicia Garcia Herrero, economista şefă pentru Asia la Natixis. Imaginile cu izolarea din Shanghai nu sunt cu siguranţă la fel de îngrijorătoare pentru observatorii occidentali ca războiul din Ucraiina, dar consecinţele sale negative în economia mondială ar putea fi şi mai importante”. Şi aminteşte că din China se exportă o treime din bunurile intermediare consumate în lume.
Li Keqiang, prim-ministrul chinez, a avertizat de repetate ori contra riscurilor economice. Prioritatea este stabilitatea pentru regimul comunist chinez, al cărui lider, Xi Jinping, se pregăteşte pentru un al treilea mandat la al XX-lea Congres al Partidului Comunist, în toamnă. Beijingul şi-a fixat ca obiectiv o creştere a PIB „cu circa 5,5%” în acest an, dar mulţi economişti se arată sceptici, scăzându-şi previziunile de creştere.
„Prevedem un răspuns macroeconomic mai puternic în trimestul al doilea pentru a susţine creşterea, dar impactul va fi limitat dacă mobilitatea rămâne restrânsă”, arată Tommy Wu, de la Oxford Economics. Vineri, Banca Populară a Chinei (PBoC) a anunţat că va reduce cu 25 de puncte procentajul rezervelor obligatorii ale băncilor, pentru prima dată în acest an. O măsură considerată dezamăgitoare, semn că Beijingul nu este gata încă să scoată artileria grea pentru a sări în ajutorul economiei sale.