Sursa foto: European Council
Datele privind produsul intern brut raportate miercuri de institutele de statistică din România și Ungaria arată cifre mai îngrijorătoare decât așteptările, pentru ambele țări. Însă deși economia românească a încetinit mai mult decât se aștepta, în Ungaria situația este mai gravă, țara fiind în cea mai lungă recesiune economică de când există date publice.
Presa maghiară scrie că PIB-ul României a crescut cu 0,9% în trimestrul al doilea față de precedentele trei luni, după cum a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS), dar subliniază că în Ungaria, însă, noile date privind PIB-ul au fost sub așteptări, iar țara nu a reușit să iasă din recesiunea tehnică.
În al doilea trimestru din 2023, performanța economiei maghiare a fost cu 0,3% mai mică decât în trimestrul precedent. Acesta este al patrulea trimestru de contracție, ceea ce înseamnă că Ungaria se află în recesiune tehnică de un an, scrie Népszava. Indicatorul de variație de la an la an arată că PIB-ul (ajustat sezonier și calendaristic) a fost cu 2,3% mai mic decât cel înregistrat cu un an mai devreme.
Experții se așteptau anterior ca economia să crească cu 0,3% pe trimestru, în timp ce contracția anuală (neajustată) a fost de 1,3%. Comparativ cu -0,3% și, respectiv, -2,4%, ceea ce înseamnă că performanța economiei a fost profund sub așteptări și, contrar previziunilor, țara nu a ieșit dintr-o recesiune tehnică.
Potrivit consensului analiștilor de la Portfolio publicat marți, PIB-ul ar fi trebuit să crească cu 0,3% în al doilea trimestru față de trimestrul precedent, dar s-a dovedit a fi de minus 0,3%. Analiștii se așteptau la o scădere anuală de 1,3%, față de 2,4%.
Anterior, optimismul relativ fusese alimentat de ceea ce ar putea fi descris ca fiind un factor mai tehnic. În timp ce, din datele lunare, se aștepta ca al doilea trimestru să fie un trimestru lent pentru sectoarele industrial, al construcțiilor și al serviciilor, majoritatea analiștilor se așteptau ca volatilitatea extremă din agricultură (după seceta de anul trecut și recolta bună din acest an) să tragă în sus performanța generală a economiei de data aceasta. Astfel, analiștii se așteptau ca aparenta contracție a economiei maghiare să fie compensată, cel puțin din punct de vedere statistic, de performanța mult mai bună a agriculturii decât anul trecut și de impulsul guvernului Orban pentru o relansare a producției de baterii.
Nu a fost cazul. În comunicatul de miercuri, Oficiul Central de Statistică din Ungaria a precizat că cei mai mari contribuitori la scăderea producției economice au fost industria, serviciile de piață, în principal transportul, depozitarea și comerțul, în timp ce scăderea a fost moderată de performanța bună a agriculturii.
Cu alte cuvinte, tabloul economic general nu a fost afectat, dar este mai probabil ca performanța sectorului agricol să fi tras în sus PIB-ul total mai puțin decât se aștepta, în timp ce celelalte sectoare ale economiei au avut probabil o performanță ușor mai slabă decât se estimase anterior. Mai multe despre acest lucru vor fi disponibile în datele detaliate care vor fi publicate în câteva săptămâni.
Comunicatul Oficiul Central de Statistică arată, de asemenea, că scăderea valorii adăugate în sectorul serviciilor a fost parțial compensată de o creștere semnificativă a activităților de sănătate umană și de asistență socială, apropiindu-se de nivelurile de dinainte de Covid-19. Acesta a fost, de asemenea, un factor surpriză pozitiv în primul trimestru, dar s-a dovedit a fi insuficient pentru a produce date mai bune (sau mai degrabă mai puțin proaste) decât se așteptau analiștii pentru PIB.
În spatele acestei evoluții s-ar putea afla, de fapt, o creștere a serviciilor medicale private, care câștigă teren, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la faptul dacă sistemul public de sănătate, care se luptă cu o lipsă constantă de medici și de personal, va putea vreodată să își egaleze performanța de dinainte de 2019.
Cea mai lungă recesiune din istoria Ungariei
După cum se poate observa, performanța economică a Ungariei și-a revenit rapid după recesiunea profundă a crizei coronavirusului, dar corecția economiei, care a fost pusă pe o traiectorie nesustenabilă de criza energetică și de politicile economice, s-a încheiat cu o nouă recesiune.
De fapt, de când există date (din 1996), nu au mai existat niciodată patru trimestre de contracție economică continuă, cea mai lungă recesiune din istoria economică a Ungariei. Cu toate acestea, merită, de asemenea, să spunem că recesiunea actuală este mai degrabă lungă decât profundă – cel puțin în comparație cu criza financiară (2008-9), criza datoriilor europene (2012) și criza coronavirusului (2020).
Ce a dus la slăbiciunea economiei maghiare
Slăbiciunea economiei maghiare se datorează unei combinații de factori, mai scrie Népszava. Creșterea dramatică a prețurilor la energie a dus la majorarea costurilor, a redus performanța multor firme de producție și a atras venituri din economie. Măsurile de ajustare fiscală post-electorală au redus investițiile și au diminuat cererea. Inflația a afectat veniturile reale. Ajutorul UE, care stagnează, epuizează resursele. Iar ratele ridicate ale dobânzilor răcesc și mai mult economia.
Cum a contribuit guvernul Orban la recesiunea economiei maghiare
Într-adevăr, mediul extern nu este favorabil, PIB-ul zonei euro stagnând la zero la sută – dar guvernul Orban a contribuit mult la recesiunea economiei maghiare, mai scrie Portfolio. Înainte de alegerile din 2022, cabinetul a cheltuit brutal, iar din această cauză și din cauza războiului din Ucraina, bugetul de după alegerile din 2022 a necesitat o ajustare majoră. Austeritatea fiscală a fost completată de o politică monetară strictă care a înghețat creditarea – și, prin urmare, investițiile. Consumul privat a scăzut din cauza inflației ridicate – ceea ce înseamnă că nici consumul, nici investițiile și nici exporturile nete nu au putut susține creșterea.
Slabe șanse ca creșterea PIB să fie peste zero, pe întreg anul
Portfolio scrie că o recesiune de o asemenea durată nu a fost văzută nici măcar în timpul pandemiei Covid-19.
Potrivit publicației, acest lucru înseamnă că economia maghiară se află într-o recesiune mai profundă decât se presupunea anterior, astfel încât este îndoielnic dacă, chiar dacă creșterea se va accelera în a doua jumătate a anului, creșterea PIB-ului pentru întregul an va fi peste zero. Conform regulilor matematicii, acest lucru este din ce în ce mai puțin probabil.
În ciuda datelor dezamăgitoare privind PIB-ul, Ministerul de Finanțe a emis o declarație de încurajare. Acesta afirmă că „în ciuda războiului prelungit și a sancțiunilor de la Bruxelles, economia ungară va reveni pe creștere în a doua jumătate a anului și ar putea avea din nou performanțe peste media UE anul viitor. Fundamentele economiei sunt solide: ocuparea forței de muncă rămâne la niveluri record, rata șomajului este una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, agricultura și comerțul exterior au performanțe puternice, iar inflația se află pe o traiectorie descendentă”, a declarat ministerul condus de Mihály Varga, într-o declarație care nu a spus niciun cuvânt despre datele publicate recent.
Ministerul Dezvoltării Economice, condus de Márton Nagy, a consemnat cel puțin faptele că PIB-ul a scăzut, atât la nivel anual, cât și trimestrial, bineînțeles din cauza „războiului și a sancțiunilor eronate de la Bruxelles”. Potrivit comunicatului, șeful ministerului a subliniat că „războiul și sancțiunile au avut un impact negativ asupra performanței economiei maghiare, provocând o scădere a consumului și o încetinire a investițiilor. Dar nici mediul economic extern negativ, inclusiv stagnarea economiei germane, nu a ajutat”. Potrivit acestuia, „contracția PIB-ului din al doilea trimestru al anului 2023 reprezintă partea de jos a ciclului economic negativ, economia ungară se va întoarce pe creștere datorită măsurilor guvernamentale, fiind așteptată o revenire rapidă în trimestrele al treilea și al patrulea.”
Péter Virovácz, analist la ING Bank, a subliniat într-un comentariu: „Chiar și în timpul crizei mondiale din 2008-2009, trei trimestre de contracție au fost urmate de un trimestru de stagnare, a adăugat el. În al doilea trimestru din 2023, volumul PIB-ului s-a contractat cu 0,3%, în contrast cu creșterea preconizată. În plus, KSH a revizuit în scădere cifra din primul trimestru. Din cauza creșterii slabe de la un trimestru la altul și a revizuirilor negative, performanța economică anualizată a fost departe de așteptări, PIB-ul contractându-se cu 2,4% pe bază anuală, a declarat Péter Virovácz. Potrivit analistului ING Bank, în condițiile în care volumul PIB s-a contractat cu 1,7% în prima jumătate a anului 2023, ținta de creștere a PIB-ului de 1,5% stabilită de guvern pare nerealistă, având în vedere această performanță și creșterea încă negativă a salariilor reale. Previziunile noastre de dinaintea publicării estimaseră o creștere a PIB-ului de aproximativ 0,2-0,4 la sută în 2023, dar acum vedem o șansă semnificativă ca economia ungară să nu fie capabilă să obțină o creștere globală pozitivă în 2023. Aceasta în ciuda faptului că economia ar putea înregistra performanțe mai bune în a doua jumătate a anului. Cu toate acestea, gaura săpată în prima jumătate a anului pare prea adâncă pentru a fi scoasă rapid”.
Citește și:
Citește și: