Mihai Matei / Foto: Arhivă personală
România nu are capacitatea administrativă și tehnică de a gestiona Planul Național de Redresare și Reziliență, însă are capacitatea de a face un „heirup”, care însă ar putea veni cu consecințe precum irosirea de bani sau o implementare neoptimă, a declarat Mihai Matei, CEO Essensys Software, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS), în cadrul conferinței „PNRR, un proiect de țară de 30 de miliarde de euro”, organizată de portalurile Economedia și G4Media și compania de insolvență Sierra Quadrant.
Anterior, fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene Cristian Ghinea a declarat de asemenea că România nu are capacitatea administrativă pentru a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Însă, a spus el, România este însă o țară care este obișnuită cu salturi de dezvoltare sau salturi de obiective venite ca urmare a presiunii politice, a presiunii UE și a presiunii publice.
Mihai Matei a declarat, în completare: „Sunt în asentimentul lui Cristian Ghinea, nu cred că avem ca stat capacitatea administrativă și tehnică de a gestiona programul acesta. Sunt de asemenea de acord cu Cristian Ghinea că avem capacitatea de a face un heirup aparent organizat. Însă este evident și de bun simț că orice heirup are consecințe: poate implementarea nu o să fie cea optimă, poate în unele cazuri doar se vor bifa obiective și vom împacheta ce s-a făcut într-un mod mai frumos, fie vor fi bani irosiți. Dat fiind contextul, cred că este rezultatul probabil cel mai apropiat de optim pe care îl puteam obține. Mie mi-e teamă de detalile de implementare. Și pe zona de digitalizare”.
Potrivit lui, percepția mediului privat este că prin PNRR urmează un val mare de fonduri care vor fi cheltuite în același mod ca până acum, urmând să fie „niște câștigători foarte polarizați”, iar o bună parte din acești bani nu va ajunge la economia reală.
„Teama mea este că toate proiectele care țin de digitalizare nu provin dintr-o strategie și viziune legată de digitalizare. Pentru a avea o digitalizare a relației dintre cetățean și stat, ea trebuie să meargă din ambele direcții. Cărțile electronice de identitate sunt doar o bucățică. Există o inerție a cărților electronice. Momentul în care o masă critică de oameni va dispune de ele este departe. Atunci îți trebuie instrumente care să acopere acest gol. Vă spun foarte onest care e percepția mediului privat. Simțim că urmează un val mare de fonduri care vor fi cheltuite în același mod ca până acum. Vor fi niște câștigători foarte polarizați iar o bună parte din acești bani nu va ajunge la economia reală. Mie mi-a ajuns modul ăsta în care tot împachetăm pozitiv lucrurile. Există o singură soluție: supertransparența. Când vom pune toate cheltuielile statului la vedere, dar date brute, nu agregate, atunci începe să apară o presiune dinspre societate. Altfel nu se va schimba nimic. Asta e unica soluție, supertransparența: cheltuielile la vedere, salariile la vedere”, a spus Matei.
Reprezentantul Essensys afirmă că este necesară o reformă a legii achizițiilor publice.
„Modul în care achizițiile publice se derulează în momentul acesta este bezna minții. S-a ajuns la un formalism, la o birocrație care s-a îndepărtat cu totul și cu totul de spiritul și de fondul pe care trebuie să îl aibă o achiziție publică. Ar trebui să urmărești să cheltuieli banul public cu cel mai bun impact. Or asta nu se întâmplă, de 30 de ani. Avem o legislație extrem de complicată, extrem de rigidă. Sunt două straturi. O dată este stratul de legislație. Și apoi este stratul de cutumă. Am experiența achizițiilor publice în România, avem câțiva clienți publici, știu ce înseamnă o achiziție publică și am experiență în licitații internaționale. Este o diferență de la cer la pământ. Dacă în documentația românească am avut 1.000 de pagini mai mult de formă, în licitația internațională am avut undeva la 150 de pagini”, a spus el.
Urmărește principalele declarații ale invitaților conferinței aici: LIVE VIDEO Conferință Economedia – G4Media – Sierra Quadrant: „PNRR, un proiect de țară de 30 de miliarde de euro. Își permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”