Foto: eneweconomy.com.au
Ministerul Energiei a iniţiat demersurile pentru elaborarea strategiei naţionale privind producerea energiei din hidrogen, în contextul în care România se confruntă cu o criză energetică şi cu criza provocată de războiul din Ucraina, a afirmat Constantin Ştefan, secretar de stat în Ministerul Energiei, potrivit unui comunicat al Comitetului Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei citat de Agerpres.
„Ne confruntăm în prezent cu o criză energetică la care se adaugă şi criza provocată de războiul din estul ţării noastre. Ministerul Energiei îşi propune să vină în sprijinul consumatorilor casnici şi noncasnici, prin adoptarea OUG nr. 27/18 martie 2022, privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei. Este nevoie să ne întoarcem privirea spre producătorii clasici de energie şi, în acest scop, există deja un plan de reorganizare pe termen mediu la Complexul Energetic Oltenia, prin dezvoltarea a opt parcuri fotovoltaice in situ, prin diversificarea producţiei de energie electrică, respectiv dezvoltarea unui bloc cu o putere instalată de 750 MW, a unui bloc energetic pe gaz la Işalniţa de 475 MW şi un bloc de aproximativ 850 MW la Turceni, împreună cu Işalniţa”, a arătat în deschiderea conferinţei Constantin Ştefan, secretar de stat la Ministerul Energiei.
De asemenea, acesta a mai menţionat că trebuie continuate investiţiile în capacităţile de producere a energiei electrice din surse regenerabile şi că la Ministerul Energiei au fost iniţiate demersurile pentru elaborarea Strategiei Naţionale privind producerea energiei din hidrogen.
Trei provocări importante au fost remarcate pentru pentru operatorii de distribuţie: reducerea consumului propriu tehnologic, măsurarea energiei electrice integrarea la reţeaua electrică a producătorilor şi consumatorilor de energie (prosumatorilor).
„Avem nevoie de studii clare care să ne arate cum reuşim să parcurgem perioada de tranziţie energetică în condiţii de stres, ce putem să ne asumăm şi ce proiecte ar trebui să fie susţinute. Este o obligaţie pentru toţi specialiştii din sectorul energetic, să punem pe masă studii clare prin care să se definească un portofoliu de proiecte strategice pe care să le susţinem printr-o modificare legislativă, care să facă posibilă accelerarea acestora”, a subliniat Corina Popescu, CEO Electrica SA.
„Modelul de piaţă al energiei electrice este unul implementat în 2012, rigid, un model cu multe restricţii, în care nu era permisă tranzacţionarea negociată direct, care nu permitea încheierea de PPA-uri, un model de piaţă în care nu se puteau tranzacţiona decât produse standardizate, un model de piaţă din care lipseau produsele de hedging şi moderne de profilare, produsele futures derivate. A fost acordată doar o singură licenţă pentru operatorul pieţei de energie electrică, fapt care a dus la dispariţia concurenţei pe acest segment. Şi, toate acestea unde au dus? Au dus la lipsa investiţiilor, la descurajarea investitorilor, la împingerea tranzacţionării către piaţa spot”, a arătat, la rândul său, Claudiu Dumbrăveanu, director general, Direcţia de Piaţă de Energie şi Preţuri în cadrul ANRE.
El a mai spus că rezolvarea deficitului de energie electrică şi a preţurilor ridicate se realizează nu neapărat printr-un nou model de piaţă, ci prin găsirea căilor de stimulare a investiţilor.