Sursă foto: Ministerul Energiei
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat marţi, în judeţul Argeş, că proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti ar putea fi declarat de importanţă strategică naţională, astfel încât să beneficieze de o implementare accelerată, transmite Agerpres. Premierul Marcel Ciolacu şi ministrul Energiei au participat la semnarea contractului pentru retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru.
În iunie, au fost depuse două oferte pentru studiul de fezabilitate al hidrocentralei Tarniţa – Lăpuşteşti. Licitația de anul trecut a fost anulată pentru că nimeni nu a fost interesat de proiect.
“Mi-aş dori în continuare ca marile proiecte energetice să fie susţinute de marile companii energetice- Hidroelectrica, Romgaz… Aveţi şi avem o mare oportunitate şi, cred, o mare răspundere. Stocarea e prima nevoie a sistemului energetic naţional. Avem apeluri lansate din PNRR- 80 de milioane de euro, până la finalul anului încă vreo 200 de milioane din Fondul pentru Modernizare. Acestea vizează stocarea în baterii. Cel puţin la fel de importantă este stocarea în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Dintre acestea, proiectul fanion este Tarniţa-Lăpuşteşti, pe care noi l-am restartat în actualul Guvern şi care este în etapa de evaluare a ofertelor pentru studiul de fezabilitate”, a spus ministrul.
În context, acesta a arătat că se doreşte o implementare accelerată a proiectului, motiv pentru care ar urma să fie declarat de importanţă strategică naţională.
“Vrem să lucrăm la un act normativ prin care să declarăm proiectul de importanţă strategică naţională şi să îi asigurăm o implementare accelerată, să derogăm de la toate obligaţiile de la care este posibil să derogăm, astfel încât acest proiect să fie implementat în cel mai scurt timp”, a adăugat Burduja.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Despre proiect. Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești cu o putere instalată de 1.000 MW presupune o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro. Proiectul hidrocentralei prevedea că aceasta ar fi fost construită, pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare.
Încă din 2014, Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitorii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj. Ulterior, timp de doi ani, până în vara lui 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei. S-au arătat interesate trei consorții chineze, dar, în 2017 Guvernul a decis să întrerupă procedura de selecție și să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița.
În 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, spunea că a discutat cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud specializată în energie nucleară și hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat.
În 2020, ministrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului. „Ca să faci o hidrocentrală prin pompaj de 1.000 de MW, un mamut, nu se mai justifică din punct de vedere economic. Practic, s-ar fi justificat pe o echilibrare regională, dacă ar fi folosit eventual și Ungariei, poate și Serbiei. În momentul când în Ungaria se construiește o centrală nucleară, ei nu mai au nevoie de această echilibrare din partea noastră (…) Nu avem justificare economică pentru Tarnița. Și atunci pentru ce să o ținem așa cu 1.000 MW ca și proiect?”, spunea atunci Popescu, care menționa că proiectul va fi scos din strategia energetică a României.
Totuși, în iulie 2021, apărea informația că patru companii din Coreea de Sud, nume mari, printre care Hyundai și divizia din Coreea a General Electric, au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului. Nimic nu a avansat, însă, până acum.
Actualul ministru al Energiei a făcut din Tarnița un proiect strategic al mandatului său. Burduja anunța că Tarnița-Lăpuștești va fi un furnizor regional de servicii de echilibrare și stocaj, care va contribui la asigurarea securității energetice a României și a unei părți din Europa Centrală și de Est, în contextul războiului din Ucraina, al pericolului crizei energetice europene și al variațiilor necontrolate ale prețurilor la energie.
