Sursa foto: gov.ro
Noul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare recunoaște că bugetele României de până acum au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate și cheltuieli subevaluate.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
- Economedia scria, încă de la începutul acestui an, de ce nu crede mediul privat în bugetul pe 2025: „Un nou an, un nou buget fantezist prin care România își asumă că reduce deficitul doar printr-o creștere extrem de optimistă a veniturilor și fără ca statul să facă mari sacrificii în zona de cheltuieli”.
„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanțelor. Ce am găsit și cum arată România astăzi, față de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat? Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp și o fundație bugetară tot mai instabilă. Ani la rând ni s-a spus că România crește. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creșterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noștri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutați. Bugetele au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate și cheltuieli subevaluate. Iar pentru că nu s-au luat măsuri de corecție la timp, România a intrat într-o spirală de deficite permanente”, transmite Alexandru Nazare.
Noul ministru al Finanțelor afirmă că realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condițiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%.
„Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecințele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere șubrezită, iar datoria publică s-a dublat. Și, cu toate acestea, ne-am comportat ca și când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoși, din interior. Cum creștem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susțină ritmul cheltuielilor publice”, afirmă el.
Nazare consideră că, astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucția bugetului de stat pe baze solide.
„Avem o întrebare fundamentală de pus – și de asumat: ce putem colecta corect și eficient și, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist? E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaștem greșelile și să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate și cu un model economic viabil”, conchide Nazare.
Economedia scria, la începutul acestui an, că, în niciunul din ultimii ani, bugetul construit la începutul anului n-a avut nicio legătură cu realitatea de la finalul anului. Situația era deja gravă în 2023, dar anul trecut, un an electoral, dezmățul a fost cel mai accentuat.
În același fel, și bugetul pe anul 2025 era considerat complet nerealist și fantezist și părea construit să reziste maxim până la alegeri.
Am văzut în ultimii ani unde ne-a dus asta: socotelile de acasă nu s-au potrivit cu cele de la piață și am ajuns să avem un deficit similar cu cel din anii de criză pandemică chiar și atunci când economia a duduit.
Statul român a încercat tot timpul să nege derapajele, până când a fost inevitabil, dar a dat vina pe diferite contexte, fie pandemie, fie război, fie criză energetică, fie alegeri, totul doar ca să nu recunoască că a cheltuit mai mult decât își permite.
Acum că și nori tarifari și recesioniști se ridică peste Europa, antreprenorii și mediul de afaceri din România nu trebuie să se mai întrebe dacă vor mai veni majorări de taxe, ci când, scriam atunci.
