Ministrul Finanțelor vorbește despre revenirea la împărțirea contribuțiilor între angajator și angajat

Ministrul Finanțelor Adrian Câciu a dat de înțeles, joi, că se gândește la împărțirea, din nou, a sarcinii fiscale între angajator și angajat, după ce „revoluția fiscală” realizată de PSD în 2018 a mutat toate contribuțiile sociale la angajat.

„Avem în programul de guvernare scăderea taxării muncii, dar dacă începem să fim prea emotivi în zona aceasta… Haideți să aibă statul capital. Scăderea taxării muncii poate să însemne de exemplu să nu mai fie contribuții la același nivel. Poate fi împărțită între angajator și angajat (…) Poate chiar o contribuție mai mică. Pe de altă parte, poate chiar și la contribuția de pensii. La fel, împărțirea sarcinii fiscale între angajator și angajat. Acum, ea cade toată pe angajat”, sunt câteva dintre scenariile înaintate de ministrul Adrian Câciu, care nu a dat mai multe detalii.

Dialogul dintre ministrul Adrian Câciu și reporter:

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Adrian Câciu: Evident, avem în programul de guvernare scăderea taxării muncii, dar dacă începem să fim prea emotivi în zona aceasta și să nu ne vedem…

Reporter: Ce înseamnă scăderea taxării muncii mai exact?

Adrian Câciu: Scăderea taxării muncii poate să însemne, de exemplu, să nu mai fie contribuții la același nivel.

Reporter: La sănătate spuneați că deja avem un deficit foarte mare…

Adrian Câciu: Da, dar poate fi împărțită între angajator și angajat.

Reporter: Cine ar mai putea plăti contribuții la sănătate?

Adrian Câciu: Uitați-vă la lista de excepții, sunt destul de multe.

Reporter: Spuneți-ne dumneavoastră.

Adrian Câciu: Nu asta e problema. Problema e cum așezi sarcina fiscală. V-am dat un exemplu, la angajator și angajat, împărțirea sarcinii fiscale poate cu o contribuție chiar mai mică. Pe de altă parte, la contribuția de pensii, iar la fel, împărțirea sarcinii fiscale între angajator și angajat. Pentru că în momentul ăsta, toată sarcina fiscală cade pe angajat.

Reporter: Da, dar dacă s-ar muta tot…

Adrian Câciu: Asta vreau să vă zic, poate nu trebuie să fie 25%, poate să fie 20%, poate putem să ne asumăm o altă abordare pe ce înseamnă sustenabilitatea sistemului de pensii.

„Revoluția fiscală” ce a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018 a mutat toate contribuțiile sociale, respectiv CAS și CASS, la angajat. Anterior, contribuțiile erau împărțite: un angajat plătea contribuții de 16,5% din salariul brut, iar angajatorul plătea 23% (fiecare plătea câte o fracție din CAS și CASS), în timp ce impozitul pe venit era de 16%, existând și alte contribuții, precum cea de șomaj. Din 2018, angajatul plătește singur 35%, CAS și CASS, iar angajatorul plătește o contribuție nouă, numită asigurătorie pentru muncă, de 2,25%, în timp ce impozitul pe venit a scăzut la 10%. Întreaga mișcare a fost o modalitate a Guvernului PSD de atunci de a afirma că a majorat salariile cu 25%. De fapt, prin mutarea contribuțiilor, s-a majorat doar salariul brut, printr-o mișcare contabilă, în timp ce salariul net a rămas aproximativ la fel.