sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Cererea de plată numărul 2 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) se află în evaluare şi nu este adevărat că termenul de primire a sumei de 2,8 miliarde de euro a fost ratat, a declarat, joi, Carmen Moraru, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), citată de Reuters. Reprezentanții MIPE spun că estimează că în aprilie să primească o evaluare de la Comisia Europeană.
„Cu cererea de plată numărul doi care urmează să fie primită de către România din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă suntem în termen şi nu este adevărat că a fost ratat termenul de primire a sumei datorate, de 2,8 miliarde de euro. Suntem încă la momentul la care, împreună cu Comisia (Europeană, n.r.), clarificăm toate lucrurile necesar a fi clarificate şi documentele a fi suplimentar a fi transmise. Estimăm că, probabil, în cursul lunii aprilie, vom avea acest assessment (evaluare.n.r.) al Comisiei. Este de spus că, într-adevăr, Regulamentul prevede cele 60 de zile în care Comisia trebuie să facă respectivele solicitări de informaţii suplimentare şi la sfârşit să dea assessment-ul, dar pe măsură ce se solicită clarificări, acest termen se întrerupe. Deci, suntem în termen, suntem încrezători că vom primi suma de 2,8 miliarde integral şi că, aşa cum am stabilit, undeva la sfârşitul semestrului I vom reuşi să transmitem cererea de plată numărul trei. Vizavi de PNRR şi dincolo de cererea de plată numărul doi, trebuie să spunem că acesta este o oportunitate pentru România, o oportunitate de care toate ministerele coordonatoare de reformă şi în general societatea românească trebuie să beneficieze. Este un plan care cuprinde investiţii importante, este un plan care, desigur, are 29 de miliarde de euro şi pe care trebuie să îi utilizăm, aşa încât la sfârşitul anului 2026, când Planul se va fi încheiat să putem spune că viaţa noastră, condiţiile de viaţă ale noastre s-au îmbunătăţit şi că banii au fost investiţi cu folos în acest moment”, a afirmat Moraru.
Conform reprezentantei ministerului de resort, PNRR este în plină desfăşurare, iar până la ora actuală, au fost semnate circa 8.500 de contracte de finanţare în valoare de 12 miliarde de euro.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este în plină desfăşurare, în acest moment. Am transmis şi am primit cererea de plată numărul unu, o prefinanţare. În acest moment, au fost semnate circa 8.500 de contracte de finanţare în valoare de 12 miliarde de euro. Pentru acest an sunt planificate 44 de apeluri care vor fi în valoare de circa 4,5 miliarde de euro. PNRR este una dintre sursele principale de finanţare pentru investiţiile importante ale României, dar la nivelul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene gestionăm şi circa 30 de miliarde de euro din Fondurile de Coeziune, fondurile structurale, pentru care la nivelul ministerului avem şapte autorităţi de management pentru aproape toate programele naţionale, cu excepţia Programului Operaţional Transport. Pentru această perioadă de programare, care a început în 2021 şi pentru care programele operaţionale au fost aprobate anul trecut în integralitate, ne-am pregătit, aşa încât până la mijlocul lunii mai să putem lansa majoritatea ghidurilor pentru apelurile care vor fi pregătite pentru beneficiarii programelor. Sunt opt programe naţionale şi opt programe regionale”, a precizat Carmen Moraru.
În ceea ce priveşte sistemul de management al informaţiei, reprezentanta MIPE a estimat că, până la sfârşitul lunii mai 2023, acesta ar urma să fie finalizat.
„Pentru prima oară, regiunile pot să decidă, ca şi autorităţi de management, unde şi cum investesc fondurile care le sunt alocate. Intenţionăm ca pentru viitoarea perioadă de programare să avem un sistem mai suplu, mai aproape de beneficiari, ca ghidurile şi procedurile cu care vom lucra să fie mai simple şi mai uşor de urmărit. De asemenea, pentru anul acesta ne dorim ca sistemul de management al informaţiei, aşa-numitul SMIS, să fie finalizat până la sfârşitul lunii mai şi să fie uşor de implementat de către beneficiarii noştri. În acelaşi timp, anul acesta se încheie perioada de eligibilitate pentru perioada de programare 2014-2020. Suntem în plin proces de finalizare a investiţiilor pe care le avem prevăzute în programe şi a transmiterii solicitărilor de cereri de rambursare către Comisia Europeană. Aşteptăm ca, la sfârşitul anului acesta, să ne apropiem cât mai mult de 100% grad de absorbţie şi fondurile pe care să le avem să fi fost cheltuite cu eficienţă”, a punctat oficialul MIPE.
Moraru a adăugat că peste un miliard de euro au fost destinaţi sprijinului IMM-urilor care se confruntă cu probleme în această perioadă.
„Prin toate măsurile pe care le-am întreprins la nivelul programelor operaţionale pentru care Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene este autoritate de management, am încercat să găsim acele activităţi, acele măsuri, care să vină în sprijinul companiilor şi al populaţiei, pentru ca să poată trece mai uşor peste crizele suprapuse pe care pe care le trăim în momentele acestea: criza energetică, criza determinată de războiul din Ucraina. Au fost întreprinse o serie de măsuri, au fost lansate apeluri pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice, creştere eficienţei energetice la nivelul companiilor de diverse tipuri, pentru creşterea independenţei energetice, pentru măsuri verzi de producere a energiei energiei electrice. De asemenea, cred că au fost peste un miliard de euro destinaţi sprijinului pentru IMM-urile care desigur, se confruntă cu probleme în aceste zile. În această perioadă avem planuri ambiţioase, suntem optimişti că vom reuşi să facem faţă challenge-urilor pe care le avem în faţă. Desigur, contăm pe parteneriatul cu autorităţile publice locale, cu mediul privat, cu mediul universitar, pentru ca împreună să putem finaliza şi duce la bun sfârşit toate operaţiunile, toate proiectele pe care împreună cu dumnealor să le realizăm”, a subliniat Carmen Moraru.
Cea de-a treia ediţie a Conferinţei Romanian Business & Investment Roundtable a avut loc, la Bucureşti, în perioada 15 – 16 martie, şi a iniţiat o serie de dezbateri pe teme ce au vizat perspectivele macroeconomice în România şi în Europa.