România a primit înapoi 3 euro pentru fiecare 1 euro cu care a contribuit, de la aderarea la Uniunea Europeană, iar beneficiile se văd cu ochiul liber: economia și nivelul de trai au crescut, un cetățean poate munci oriunde în UE, o excursie în marile capitale este accesibilă rapid și la costuri rezonabile pentru oricine, iar orice tânăr poate merge la studii în Europa. Alegerile europene ce vor avea loc în această duminică, pe data de 9 iunie, vor contura cum vor arăta următorii ani pentru România în Uniunea Europeană și vor fi esențiale pentru următoarea etapă de dezvoltare a României în UE.

România a primit de la aderarea la UE 94 de miliarde de euro, în timp ce a contribuit cu numai 30 de miliarde de euro, drept urmare avem un beneficiu net de 64 de miliarde de euro.

Aceste fonduri au dus la o convergență puternică cu celelalte state membre. De la intrarea în „familia” europeană, România a avut în acești ani cea mai mare rată de creștere din regiune la PIB/ capita. România a avut cea mai mare creștere economică din UE între anii 2000 și 2022, de aproape 800%. România a ajuns din urmă Portugalia (deși aceasta s-a îndepărtat între timp) și a depășit Ungaria la PIB/ cap de locuitor exprimat în standardele puterii de cumpărare. România s-a situat la 78% din media Uniunii Europene. România a fost așadar campioana convergenței economice europene pe parcursul ultimelor decenii.

Recomandări Video

Articolul continuă mai jos

„România dezvoltată cu 90 miliarde euro de la UE. Ce urmează?”

2:04:19

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 2

1:18:45

Conferința Economedia: A.I. PLAY în business și administrație – Panel 1

1:41:24

Mateusz Majewski, UiPath, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

2:50

Elisabeta Moraru, Google România, la conferința Economedia A.I. PLAY în business și administrație

1:11

Totodată, România a devenit o locație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini. După aderare, România a devenit și continuă să fie o locație din ce în ce mai atractivă pentru investitorii străini. Investițiile străine s-au dublat: de la 42 de miliarde (2007) la aproximativ 108 miliarde de euro (2022).

Iar veniturile populației au crescut continuu, cu excepția crizei financiare. În România veniturile s-au triplat de la aderare.

În același timp, și exporturile s-au triplat. Exporturile au crescut de la 30 de miliarde de euro (în 2007) la 93 de miliarde (2023).

Pentru următorii ani, România este într-o situație fără precedent și are la dispoziție încă 80 de miliarde de euro fonduri europene, cea mai mare finanțare din istoria ei.

Dar acesta ar putea fi poate ultimul cadru financiar multianual în care România să beneficieze de sume așa de generoase. Pe de o parte, politica de coeziune a UE va începe să aibă noi ținte, odată cu deschiderea procedurilor de aderare pentru alte state, mai puțin dezvoltate, cu nevoi uriașe de finanțare și nevoia de a recupera decalajul față de UE, iar fondurile pentru România s-ar putea diminua. Pe de altă parte, și UE începe să aibă alte priorități, ținând cont de războiul de la granițele blocului european și de nevoia tot mai mare de înarmare. România a beneficiat în ultimii ani de fonduri europene record inclusiv pentru infrastructura rutieră, însă această situație se va schimba, pe măsură ce accentul este pus pe infrastructură ecologică, feroviară, dar și pe alte priorități de dezvoltare.

Așadar, aceste alegeri europene vor seta cursul pentru dezvoltarea României în UE în următorii cel puțin 4 ani și viitorii europarlamentari vor fi responsabili ca România să fie o voce puternică în deciziile luate de UE.

Parlamentul European va avea din această vară 720 de eurodeputați, cu 15 mai mulți decât acum.

României îi revin 33 de locuri, la fel ca în mandatul actual, care se încheie în iunie.

Lista candidaților și programele partidelor pentru alegerile europarlamentare

Economedia prezintă în următoarele rânduri care sunt candidații la alegerile europarlamentare și care sunt principalele priorități pe care le propun prin programele lor.

Alianța PSD-PNL

Candidați:

• Mihai Tudose
• Rareș Bogdan
• Gabriela Firea
• Dan Motreanu
• Claudiu Manda
• Adina Vălean
• Victor Negrescu
• Vasile Dîncu
• Daniel Buda
• Maria Grapini

Lista completă a candidaților Alianței PSD-PNL

Program:

Alianța PSD-PNL promite că va „aduce bani europeni în România”, afirmând că până acum a crescut rata de absorbție a acestor bani de la 25% la 96%, deși aceasta este o evoluție normală ținând cont că cele două partide au preluat guvernarea pe finalul unui cadru financiar multianual, adică exact momentul în care rata de absorbție crește rapid, pentru că se încheie proiecte.

Cele două partide susțin că „au negociat cele 30 miliarde euro alocate României prin PNRR, precum și cele 1,4 miliarde euro venite prin programul REPowerEU” și că au „obținut 80 miliarde de euro pentru țara noastră”. Cu toate acestea, alocările pentru România s-au realizat pe criterii precum dimensiunea țării și a economiei.

Printre priorități, cele două partide au:

• creșterea subvenției la hectar până la nivelul mediu din UE
• măsuri care să sprijine exporturile agro-alimentare românești în interiorul UE
• aderarea deplină la Spațiul Schengen și cu frontierele terestre
• dublarea alocărilor din fonduri europene și de la bugetul de stat pentru cercetare și inovare
• independența energetică a României.
• programe de sprijin dedicate românilor care vor să se întoarcă în țară
• obținerea dublei cetățenii
• digitalizarea serviciilor publice din România

Întregul program al Alianței PSD-PNL pentru europarlamentare îl puteți citi aici.

Alianța Dreapta Unită

Candidați:

• Dan Barna
• Vlad Voiculescu
• Eugen Tomac
• Vlad Botoș
• Cristina Prună
• Violeta Alexandru
• Radu-Mihai Mihail
• Corina Atanasiu
• Adriana Cristian
• Ionuț Simionca

Lista completă a candidaților Alianței Dreapta Unită

Program:

Alianța Dreapta Unită a prezentat un program în 12 puncte cu următoarele priorități:

1. România, cu adevărat în Schengen
2. Un trai european pentru români. Stabilitate economică prin trecerea la Euro, prosperitate prin industrializare, comerț și inovare
3. Lupta nu s-a încheiat. Reforma statului și anticorupția vor continua
4. Democrație, drepturi fundamentale și stat de drept – apărăm Uniunea împotriva derapajelor iliberale chiar la noi acasă
5. Sănătate și Educație pentru români la standarde europene
6. Fonduri UE pentru modernizarea României, cheltuite mai eficient și cu impact mai mare
7. Agricultură și clasa de mijloc din rural – aducem finanțarea pentru fermele de familie la nivel european
8. Unirea cu Moldova în Uniunea Europeană
9. Ne asumăm rolul de țară mare – contribuția României la reforma UE
10. Apărăm drepturile românilor lucrători în Europa la venituri și pensii decente.
11. O Europă prosperă cu un mediu curat
12. Armatele europene, mai bine integrate în NATO și mai bine pregătite să răspundă împreună provocărilor. Susținem Ucraina, ne apărăm pe noi

Întregul program al Alianței Dreapta Unită pentru europarlamentare îl puteți citi aici.

Partidul Reper

Candidați:

• Dacian Cioloș
• Ramona Strugariu
• Dragoș-Nicolae Pîslaru
• Oana-Alexandra Cambera
• Andrei-Răzvan Lupu

Lista completă a candidaților partidului Reper

Program:

REPER susține un program în 11 puncte ce are ca prioritate investiția în copiii și tineri, reprezentarea celor care muncesc și condițiilor pentru muncă bine plătită, respectarea statului de drept și lupta împotriva corupției, reformarea politicii agricole comune și a politicilor conexe (alimentație, mediu, comerț internațional) şi reașezarea sprijinului oferit fermierilor pe baze noi, echitabile.

Întregul program al REPER pentru europarlamentare în puteți citi aici.

Alianța AUR

Candidați:

• Vasile Cristian Terheș
• Claudiu Târsiu
• Gheorghe Piperea
• Maria Georgiana Teodorescu
• Adrian George Axinia
• Șerban Dimitrie Sturdza
• Gabriella Cristina Dumitrescu
• Laura Gherasim
• Nicolae Vlahu
• George Mihail Neamțu

Lista completă a candidaților Alianței AUR

Program:

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) are un program în 11 puncte, printre care și unul referitor la „România suverană, vizibilă în Europa”.

Membrii arată că vor susține un proiect european al națiunilor, interesele și suveranitatea României, drepturile cetățenești ale românilor din interiorul UE și se vor opune globalismului.

AUR mai propune un „un program pentru a stimula revenirea românilor din pribegie”, programe pentru combaterea sărăciei, fonduri europene pentru micile afaceri din mediul rural și pentru finanțarea centrelor și un pachet de bază de servicii finanțat de Uniunea Europeană, alături de cămine pentru persoane vârstnice.

Întregul program al Alianței pentru Unirea Românilor în puteți citi aici.

UDMR

Candidați:

• Iuliu Winkler
• Lorant-Gyorgy Wincze
• Dora-Emese Szilagyi
• Zsolt Szilagyi
• Bela Zazula

Lista completă a candidaților UDMR

SOS România

Candidați:

• Diana Iovanovici Șoșoacă
• Luis Lazarus
• Ștefănel Dan Marin
• Dragomir Tomașeschi Sava
• Andreea-Petronela Cîmpianu

Lista completă a candidaților SOS România

Mai candidează partide precum:

România Socialistă – Listă candidați

Partidul Alternativa Dreaptă – Listă candidați

Partidul Diaspora Unită – Listă candidați

Partidul Umanist Social Liberal – Listă candidați

Partidul Oamenilor Liberi – Listă candidați

Partidul România Mare – Listă candidați

Partidul Noua Românie – Listă candidați

Partidul Patrioților – Listă candidați

Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache – Listă candidați

Candidații independenți sunt: Nicolae Ștefănuță; Vlad Gheorghe.

Marile grupuri politice în Parlamentul European:

• Partidul Popularilor Europeni – 176 membri. Din acest grup fac parte PNL, UDMR și PMP.
• Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European – 144 membri. Din acest grup face parte PSD.
• Grupul Renew Europe – 102 membri. Din acest grup fac parte REPER și USR.
• Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană – 71 membri. Din acest grup politic european face parte candidatul român independent Nicolae Ștefănuță.
• Grupul Identitate și Democrație – 64 membri. Nu sunt europarlamentari români în acest grup.
• Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni – 64 membri. Din acest grup face parte Cristian Terheș.
• Stânga – 38 membri. România nu are membri.