Mugur Isărescu: Trebuie să găsim momentul oportun pentru eliminarea treptată a setului actual de măsuri de sprijin

Mugur Isarescu, BNR

Una din principalele provocări de după pandemie este identificarea momentului oportun pentru eliminarea treptată a setului actual de măsuri de sprijin, arată guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.

Această eliminare a sprijinului trebuie să ia în considerare nevoia de recuperare a spațiului fiscal și monetar, nivelul ridicat de incertitudine în ceea ce privește ritmul asimetric al redresării, posibilele cicatrici economice, nivelurile ridicate ale datoriei publice și private sau dimensiunea bilanțurilor băncilor centrale, potrivit guvernatorului, care a ținut o alocuțiune în cadrul conferinței organizată de Banca Națională a Moldovei cu tema – Recuperarea economică în post-pandemie: realități și perspective.

Potrivit lui Mugur Isărescu, în pandemie BNR a luat măsuri decisive menite să atenueze contracția indusă de șocul crizei sanitare, să asigure stabilitatea prețurilor pe termen mediu și buna funcționare a piețelor, păstrarea stabilităţii financiare şi, pe această bază, să susţină, în corelaţie cu politica fiscală, revenirea economică rapidă post-pandemie.

„Pachetul de măsuri adoptat de Consiliul de administrație al BNR a fost gândit în cote proporţionale şi eficiente şi a inclus reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară, îngustarea coridorului de variație a facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, efectuarea de operațiuni repo pentru furnizarea de lichidități instituțiilor de credit, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit și achiziționarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, după ce din poziția de debitor net, BNR a devenit creditor net în relația cu băncile comerciale”, arată guvernatorul.

Discursul complet al lui Mugur Isărescu:

Este o deosebită onoare să fiu astăzi alături de dumneavoastră. Doresc să exprim, cu această ocazie, mulțumiri domnului Guvernator Armașu, pentru invitația de a vorbi în cadrul acestui eveniment ce are ca subiect o temă de mare importanță în contextul actual – “Recuperarea economică în post-pandemie: realități și perspective”.

Înainte de abordarea tematicii acestei conferințe, vă rog să îmi îngăduiți câteva considerații legate de semnificația istorică a zilei de astăzi. Data de 4 iunie are o încărcătură simbolică aparte, anume aniversarea a 3 decenii de la înființarea Băncii Naționale a Moldovei, ocazie cu care doresc să vă felicit pentru progresele remarcabile realizate de instituția dumneavoastră de-a lungul acestei perioade, pe drumul reformei şi adoptării standardelor europene.

Aniversăm, totodată, 30 de ani de strânsă cooperare instituțională bilaterală, dublată de parteneriatele strategice între cele două instituții. În acest context, menţionez şi finalizarea cu succes a textului noului Acord de cooperare între cele două bănci centrale, menit să dezvolte și să extindă cooperarea în domeniile de interes reciproc, acord ce urmează a fi semnat la București, săptămâna viitoare.

Domnule guvernator Armașu, vă aşteptăm cu dragoste la Bucureşti.

Onorată audiență,

Revenind la evenimentul de astăzi, tema acestei prime sesiuni de lucru „Rolul băncilor centrale în susținerea economiei după pandemie” este una de actualitate în contextul în care economiile din întreaga lume s-au confruntat cu o criză fără precedent generată de pandemie.

Atât guvernele, cât și băncile centrale au fost nevoite să intervină cu promptitudine pentru a adresa impactul negativ, prin politici de sprijin complexe, care au presupus mobilizarea și coordonarea autorităților – în special a celor monetare și fiscale. Aceste acțiuni cu impact semnificativ asupra economiilor naționale au reliefat mai bine, începând cu anul trecut, necesitatea flexibilizării strategiilor, importanța capacităţii de adaptare la imperativele momentului.

Câteva cuvinte despre ce am făcut noi, la BNR.

Ȋn conformitate cu statutul său, BNR a luat măsuri decisive menite să atenueze contracția indusă de șocul crizei sanitare, să asigure stabilitatea prețurilor pe termen mediu și buna funcționare a piețelor, păstrarea stabilităţii financiare şi, pe această bază, să susţină, în corelaţie cu politica fiscală, revenirea economică rapidă post-pandemie.

Pachetul de măsuri adoptat de Consiliul de administrație al BNR a fost gândit în cote proporţionale şi eficiente şi a inclus reduceri ale ratei de dobândă de politică monetară, îngustarea coridorului de variație a facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, efectuarea de operațiuni repo pentru furnizarea de lichidități instituțiilor de credit, reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit și achiziționarea de titluri de stat în lei de pe piața secundară, după ce din poziția de debitor net, BNR a devenit creditor net în relația cu băncile comerciale.

În timp ce economia globală pare să se redreseze, provocările viitoare sunt iminente, una dintre cele mai importante fiind identificarea momentului oportun pentru eliminarea treptată a setului actual de măsuri de sprijin, luând în considerare nevoia de recuperare a spațiului fiscal și monetar, nivelul ridicat de incertitudine în ceea ce privește ritmul asimetric al redresării, posibilele cicatrici economice, nivelurile ridicate ale datoriei publice și private sau dimensiunea bilanțurilor băncilor centrale.

Privind în perspectivă, în cazul României, procesul de consolidare bugetară rămâne deosebit de relevant pentru conduita politicii monetare. Se așteaptă ca acesta să aibă implicații favorabile pentru stabilitatea macroeconomică – și în contextul deficitului mare al contului curent -, pentru prima de risc suveran și, implicit, pentru comportamentul cursului de schimb al leului, pentru evoluția inflației și, în cele din urmă, pentru costurile de finanțare și creșterea economică.

În timp ce provocările provocate de pandemie rămân fără precedent, criza a dovedit că politicile monetare și fiscale pot conlucra și pot oferi un răspuns eficient la șocurile adverse, reducând severitatea episoadelor de criză. Mix-ul echilibrat de politici monetare şi fiscale este o abordare eficientă, o soluție pentru sprijinirea redresării economice.

Rolul băncilor centrale rămâne și în contextul actual evidențiat prin conduita politicii monetare care trebuie flexibilizată şi calibrată, fără a pierde din vedere perspectiva îndeplinirii obiectivului fundamental de asigurare și menținere a stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră de natură să susțină redresarea activității economice.

În contextul ultimului an și al manifestării pandemiei de COVID-19, nevoia de adaptare rapidă și continuă a fost mult mai accentuată. În acest sens, anul curent ar putea fi cel care marchează schimbarea către o creștere incluzivă și sustenabilă, tranziția către o economie verde, digitalizarea și inovația fiind în centrul redresării economice. De menționat este faptul că atât la nivel european, cât și global, băncile centrale și autoritățile de supraveghere din întreaga lume cooperează pentru adresarea provocărilor pe termen lung, printre cele mai actuale teme fiind integrarea riscurilor climatice în activitățile lor, în concordanță cu mandatele lor.

În încheiere aș dori să vă felicit pentru organizarea evenimentului. Vă mulțumesc, încă o dată, pentru invitație și vă doresc tuturor un dialog fructuos și benefic. Îmi exprim convingerea că lucrările acestei conferințe vor constitui un bun moment de reflecție asupra temei actuale privind rolul băncilor centrale în susținerea economiei în era post-pandemie.

Sursa foto: Inquam Photos Octav Ganea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *