Ministerul Agriculturii ține socoteala suprafeței afectate de secetă și anunță în mod constant câte hectare au recoltele distruse. Astăzi, 2 august, s-a ajuns la 190.818 hectare, cu 30.000 mai mult decât ziua precedentă. Dar comunicatul nu precizează cât reprezintă din total suprafața afectată.
Pentru a evita crearea de panică printre consumatori cum că nu vom mai avea cereale și legume din cauza secetei, ar fi bine să fie precizat și procentul din total al suprafeței de recolte distruse.
România este a șasea țară din Uniunea Europeană după dimensiunea suprafeței agricole. În total, țara noastră are o suprafață agricolă de circa 15 milioane hectare, conform datelor INS. Din acestea, doar aproximativ 9 milioane sunt terenuri arabile, restul fiind pășuni sau terenuri nelucrate.
La nivelul anului trecut, suprafața cultivată s-a ridicat la 8,2 milioane hectare, arată INS. Recoltele sunt întinse în toată țara, județul cu cea mai mare suprafață cultivată fiind Dolj, cu 484.101 ha, adică 5,9% din total.
Astfel, suprafața afectată de secetă din acest moment reprezintă circa 3% din total, ceea ce nu indică o catastrofă și nici iminența vreunei crize. Desigur, până la final, suprafața probabil va crește, iar recolta va fi mai mică decât cea de anul trecut, dar per total nu ar trebui să ne panicăm în legătură cu siguranța alimentară.
De altfel, și anul trecut, suprafața recoltată a fost mai mică cu 35.400 de hectare decât suprafața cultivată, iar anul trecut nu a fost secetă pedologică.
Mai mult, pe lângă corul de voci din agricultură care ne anunță că se va scumpi pâinea și restul alimentelor, au început să mai apară și specialiști care contrazic aceste predicții. Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale, îl contrazice pe ministrul Agriculturii referitor la scumpirea pâinii.
Într-o declarație la B1 Tv, Cezar Gheorghe arată că prețul grâului a revenit, pe principalele burse internaționale (Euronext și Chicago Board of Trade) la prețurile dinaintea izbucnirii războiului. „Cu alte cuvinte, din punct de vedere al prețului materiei prime nu există în acest moment absolut nicio îngrijorare”, spune Cezar Gheorghe.
Există o creștere pe parte legată de energie, dar asistăm și la o revenire la un nivel mai jos al barilului de petrol, care a coborât la 102 dolari, de la 120 dolari. De asemenea, la ulei, un alt produs menționat pentru scumpire, prețul la materie primă a revenit la nivelul dinainte de război.
Alimentele, și mai ales pâinea și uleiul, s-au scumpit deja față de anul trecut, fiind astfel internalizat impactul majorării costurilor de producție. O scumpire suplimentară în toamnă de la actualele niveluri de preț nu pare a avea justificare.