Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea
Campaniile de reabilitare a blocurilor din București sunt superficiale, iar fondul construit și calitatea peisajului urban nu sunt îmbunătățite, spun reprezentanții ARCEN, Organizaţia non-guvernamentală care elaborează proiecte şi programe de conservare a memoriei Bucureştiului. Aceștia trag un semnal de alarmă, în perspectiva “Valului Renovării” din Planul Național de Redresare și Reziliență.
“Un fenomen care a distrus peisajul urban al Bucureștiului, în ultimii 10-15 ani, este “catastrofa reabilitării termice” care e un mecanism de finanțare populist și care nu responsabilizează proprietarii de apartamente din capitală”, spun reprezentanții ARCEN.
“Modul în care societatea românească – proprietari și administrații locale -, tratează reabilitarea fondului construit ridică mari întrebări asupra calității intervențiilor și impactul asupra mediului pe termen lung.
Campaniile de reabilitare sunt superficiale, iar fondul construit și calitatea peisajului urban nu sunt îmbunătățite. Anveloparea este percepută ca o igienizare a fondului construit și prea puțini cetățeni își pun problema modului în care această intervenție superficială ascunde calitățile și potențialul mediului construit. Avem exemple de reabilitare a fondului construit foarte reușit în multe din țările din Estul Europei”, se arată într-un mesaj al asociației.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Stau în Stockholm acum. Renovările blocurilor se fac de către asociațiile de locatari în mod unitar (tot exteriorul în același timp, toate ferestrele sau ușile deodata, toate țevile schimbate la aproximativ 30 de ani), cu bani împrumutați, care se reflectă la “întreținere”. Toate cu un simț estetic si de conservare extraordinare. Orice renovare făcută bine crește valoarea fiecărui apartament dintr-un bloc, iar interesul este comun. Nu am văzut cârpelile de polistiren vopsit multicolor ca în România sau balcoanele închise de fiecare în felul lui“, spune Elena, într-un comentariu pe pagina de Facebook a ARCEN.
Revista de arhitectură Zeppelin face o amplă analiză a fenomenului.
“Specialiști din domeniul arhitecturii au tras numeroase semnale de alarmă în ceea ce privește învelirea fără discernământ, a blocurilor de locuințe. Termoizolarea clădirilor, soluție viabilă în contextul potrivit, este folosită în prezent ca panaceu pentru toate problemele de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, fără a se ține cont de particularitățile acestora și de contextul urban. Refacerea anvelopei blocurilor de locuințe prin învelire și tencuire poate ascunde probleme ale structurii de rezistență – fisuri apărute în urma unor cutremure, care pot indica specialiștilor puncte vulnerabile ale clădirilor și probleme ce trebuie rezolvate. O problemă importantă a termoizolării necorespunzătoare este realizarea unei anvelope vulnerabile din punct de vedere al rezistenței la foc, fapt demonstrat de efectele devastatoare ale focului asupra fațadelor din polistiren în cazul unor imobile de locuințe colective afectate de incendiu”, spun specialiștii. Citiți AICI analiza Zeppelin.
Planul Național de Redresare și Reziliență are în cuprinsul său Componenta 5, cu “Valul Renovării”
PNRR prevede Revizuirea cadrului legislativ privind creșterea performanței energetice a clădirilor rezidențiale multifamiliale. Prin reformă se propune intrarea în vigoare a cadrului legislativ, inclusiv a normelor metodologice de aplicare, privind renovarea clădirilor rezidențiale multifamiliale pentru a conduce la un nivel de renovare superior cerințelor actuale.
“Referitor la renovarea clădirilor rezidențiale multifamiliale, prin reforma propusă se au în vedere schimbări legislative necesare pentru eficientizarea Programului național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe, reglementat prin OUG nr. 18/2009, prin introducerea în lista cheltuielilor eligibile a unor lucrări de intervenție care să conducă, cel puțin, la o renovare moderată sau chiar aprofundată, precum și a cheltuielilor necesare elaborării documentației tehnico-economice”, menționează PNRR.