Până la 90% dintre speculatorii amatori la bursă înregistrează pierderi de capital din cauza educaţiei financiare precare

Bursa Wall Street trader - chris liverani - unsplash

Perioada 2020-2021 a reprezentat un context favorabil pentru investiţiile pe piaţa de capital. Cei mai mulţi dintre speculatorii de pe piața de capital din România au fost însă prinşi pe picior greşit, aproape 90% dintre aceştia înregistrând pierderi din cauza lipsa educaţiei financiare și a insuficientei cunoașteri a domeniului.

„Mirajul câștigului facil la bursă este un viciu extrem de tentant și care vine pe fondul unei predilecții cauzate și de nivelul precar de educație financiară. Când piața este pe creștere atenția se mută dinspre caracteristicile produsului financiar și analizei acestora către un singur indicator: prețul. O strategie de investiții în 2020-2021 a fost să cumperi fiecare mică scădere (buy the dip). Această strategie nu mai funcționează în 2022. Mulți și-au îndreptat atenția către piața de capital, dar au sărit etape importante din educația financiară, iar speculatorii amatori pierd într-o proporție de 60%, 70% și chiar 90%, pentru că fac greșeala fundamentală de a tranzacționa fără să aibă un plan bine definit”, spune Șerban Florea, fondator al Selective Capital.

Principalele greşeli ale investitorilor pe termen lung

România este pe locul 123 din 143 de țări la nivel global și pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punct de vedere al gradului de educație financiară. Doar 22% din populație are informaţii solide la acest capitol, în timp ce gradul de intermediere financiară ajunge la 26,6%, cel mai mic din Europa, de mai mult de 3 ori sub media europeană, potrivit datelor Asociației Române a Băncilor.

Una dintre dificultățile alfabetizării financiare în România este legată de absența unor cadre pedagogice care să aibă pregătirea necesară, susţine Şerban Florea. Prima etapă a educației financiare constă în stabilirea unui buget și în organizarea finanțelor în active și pasive. O dată ce sunt stăpânite aceste noțiuni și se realizează o disciplină a cheltuielilor într-un cadru stabil, se poate vorbi despre a doua etapă: economisirea. După ce sunt constituite fondul de urgență și fondul de siguranță de 6 -12 luni (după preferință), abia atunci se poate trece la a treia etapă, cea a investițiilor.

Condițiile favorabile de pe bursele de valori, excesul de lichiditate din piață și creșterile constante ale prețurilor activelor la nivel global au creat o „exuberanță irațională”, conform lui Şerban Florea, exuberanţă care i-a determinat pe investitori să nu ia în calcul riscurile în perioada 2020-2021. Inflația, dificultățile apărute în lanțurile de aprovizionare globale și prăbușirea prețurilor activelor și acțiunilor au început însă deja să creeze panică, mai ales în perspectiva unei recesiuni a cărei amploare nu poate fi încă anticipată.

„Când vom vedea primele semne că blocajul lanțului de distribuție se relaxează, fluxul economic va putea absorbi aceste dezechilibre de preț într-un mod potențat de politica monetară, iar atunci nivelul inflației se va întoarce la valorile țintă care nu mai impactează economia. Din acel moment preocuparea tuturor băncilor centrale va gira către refacerea economică”, spune Șerban Florea.

Numărul investitorilor la BVB continuă să crească

Nu e prima dată însă când avem parte de acest tipar. Exuberanța urmată de panică a apărut de mai multe ori în istoria recentă, precum cea a pieței imobiliare din 2003-2007, urmată de criza din 2008-2009. Cel mai recent exemplu este însă excesul de lichiditate din 2020-2021, generat în pandemie, care a produs explozia unor instrumente alternative cum ar fi SPAC (cecuri în alb pentru idei „inovatoare”), cryptomonede și multe alte active cu risc ridicat. După numai un an valoarea bursieră a acestor active riscante a scăzut cu 80%-90%.

Investitorii interesați de tranzacționarea pe piețele de capital preferă bursele externe datorită accesului la informații și a costurilor mici de tranzacționare, în timp ce bursa autohtonă are costuri ridicate pentru investitori. Listarea mai multor companii ar revigora însă interesul investitorilor pentru piața de capital românească, în ciuda comisioanelor mari aplicate tranzacțiilor. La sfârșitul anului 2021, numărul investitorilor la Bursa de Valori București era de aproape 82.000, în creștere cu 24% comparativ cu finalul anului 2020, potrivit datelor Fondului de Compensare a Investitorilor. În acest an, numărul investitorilor a crescut abrupt și s-a apropiat de nivelul de 120.000 la încheierea primului semestru.

Foto: Trader pe Bursa de pe Wall Street / Chris Liverani - Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *