sursa foto: consilium.europa.eu
Ideea unor împrumuturi comune pentru obiective comune, cum a fost cazul cu revenirea după pandemie, ar putea fi folosită din nou de Uniunea Europeană dacă implementarea actualului program de relansare este un succes, a declarat comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Anul trecut, într-o decizie fără precedent, statele membre UE au acceptat să împrumute în comun 800 de miliarde de euro de pe pieţele financiare pe care să le cheltuie pentru a-şi reconstrui economiile, în ideea de a le face mai “verzi” şi mai digitalizate. Aceste împrumuturi comune au fost văzute de mulţi analişti ca depăşind un tabuu iar pieţele financiare au salutat cu entuziasm decizia, ceea ce a generat speculaţii că fondul de revenire, denumit Next Generation EU, ar putea fi transformat într-un aranjament mai permanent, chiar dacă mai multe state membre din nordul continentului se opun vehement.
“Într-adevăr a fost o decizie extraordinară”, a spus Gentiloni, luni, cu prilejul unei audieri în comisa de buget a Parlamentului European, răspunzând unei întrebări a unui eurodeputat. “Dar ar trebui să recunoaştem faptul că a fost conceput ca un instrument unicat, acest lucru este prevăzut în actele legale. Aceasta înseamnă că acest gen de metodologie, pentru a strânge resurse comune pentru un obiectiv comun, nu ar mai putea fi utilizată niciodată în UE? Nu cred acest lucru. Cred că acest lucru ar putea să se întâmple, dar asta nu are nimic de a face cu transformarea sa în ceva permanent”, a spus Gentiloni.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Însă pentru aceasta avem nevoie de succes în implementarea Next Generation EU, în contextul provocării creşterii propriilor noastre resurse”, a spus Gentiloni, referindu-se la sursele de venituri dedicate fondului şi prevăzute în bugetul UE, din care împrumuturile de 800 de miliarde de euro urmează să fie rambursate.
Conform schemei Next Generation EU, fiecare din cele 27 de state membre vor primi granturi şi împrumuturi cu dobânzi reduse pentru a investi în proiecte dedicate reducerii emisiilor de CO2 şi transformării economiilor pentru a le face mai pregătite pentru era digitală. Banii pentru proiecte vor veni de la Comisia Europeană care le va distribui guvernelor în tranşe, până în 2026, după îndeplinirea anumitor ţinte convenite în comun.
Executivul comunitar a distribuit deja prefinanţări în valoare de 54 de miliarde de euro către 18 state membre. Alte prefinanţări urmează să fie distribuite în perioada următoare în condiţiile în care 22 din cele 27 de state membre au planurile naţionale aprobate de Comisie. În cazul restului celor cinci state, aprobarea planurilor Bulgariei şi Ţărilor de Jos a fost întârziată de modificarea guvernelor din cele două state iar Comisia a adăugat că s-au făcut progrese cu aprobarea planului naţional al Suediei.
În schimb, aprobarea planurilor Poloniei şi Ungariei se confruntă cu obstacole mai mari pentru că Executivul comunitar susţine că Polonia nu îndeplineşte cerinţele referitoare la independenţa justiţiei în timp ce Ungaria are o problemă cu corupţia, ambele probeleme punând în pericol cheltuirea adecvată a fondurilor UE.