Paolo Gentiloni: Ideea fondului european de relansare ar putea fi folosită din nou, dacă are succes

Ideea unor împrumuturi comune pentru obiective comune, cum a fost cazul cu revenirea după pandemie, ar putea fi folosită din nou de Uniunea Europeană dacă implementarea actualului program de relansare este un succes, a declarat comisarul european pentru Economie, Paolo Gentiloni, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Anul trecut, într-o decizie fără precedent, statele membre UE au acceptat să împrumute în comun 800 de miliarde de euro de pe pieţele financiare pe care să le cheltuie pentru a-şi reconstrui economiile, în ideea de a le face mai “verzi” şi mai digitalizate. Aceste împrumuturi comune au fost văzute de mulţi analişti ca depăşind un tabuu iar pieţele financiare au salutat cu entuziasm decizia, ceea ce a generat speculaţii că fondul de revenire, denumit Next Generation EU, ar putea fi transformat într-un aranjament mai permanent, chiar dacă mai multe state membre din nordul continentului se opun vehement.

“Într-adevăr a fost o decizie extraordinară”, a spus Gentiloni, luni, cu prilejul unei audieri în comisa de buget a Parlamentului European, răspunzând unei întrebări a unui eurodeputat. “Dar ar trebui să recunoaştem faptul că a fost conceput ca un instrument unicat, acest lucru este prevăzut în actele legale. Aceasta înseamnă că acest gen de metodologie, pentru a strânge resurse comune pentru un obiectiv comun, nu ar mai putea fi utilizată niciodată în UE? Nu cred acest lucru. Cred că acest lucru ar putea să se întâmple, dar asta nu are nimic de a face cu transformarea sa în ceva permanent”, a spus Gentiloni.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

“Însă pentru aceasta avem nevoie de succes în implementarea Next Generation EU, în contextul provocării creşterii propriilor noastre resurse”, a spus Gentiloni, referindu-se la sursele de venituri dedicate fondului şi prevăzute în bugetul UE, din care împrumuturile de 800 de miliarde de euro urmează să fie rambursate.

Conform schemei Next Generation EU, fiecare din cele 27 de state membre vor primi granturi şi împrumuturi cu dobânzi reduse pentru a investi în proiecte dedicate reducerii emisiilor de CO2 şi transformării economiilor pentru a le face mai pregătite pentru era digitală. Banii pentru proiecte vor veni de la Comisia Europeană care le va distribui guvernelor în tranşe, până în 2026, după îndeplinirea anumitor ţinte convenite în comun.

Executivul comunitar a distribuit deja prefinanţări în valoare de 54 de miliarde de euro către 18 state membre. Alte prefinanţări urmează să fie distribuite în perioada următoare în condiţiile în care 22 din cele 27 de state membre au planurile naţionale aprobate de Comisie. În cazul restului celor cinci state, aprobarea planurilor Bulgariei şi Ţărilor de Jos a fost întârziată de modificarea guvernelor din cele două state iar Comisia a adăugat că s-au făcut progrese cu aprobarea planului naţional al Suediei.

În schimb, aprobarea planurilor Poloniei şi Ungariei se confruntă cu obstacole mai mari pentru că Executivul comunitar susţine că Polonia nu îndeplineşte cerinţele referitoare la independenţa justiţiei în timp ce Ungaria are o problemă cu corupţia, ambele probeleme punând în pericol cheltuirea adecvată a fondurilor UE.