Pentru o mare parte a lumii, inflația va fi normală în 2024 – în sfârșit

Inflația ar putea reveni în zonele de confort ale băncilor centrale până la sfârșitul anului 2024, după ce a atins maxime de mai multe decenii în America de Nord, Europa, arată o analiză Wall Street Journal.

Numiți-o un miracol de Crăciun: inflația din întreaga lume încetinește mult mai repede decât se aștepta. Dacă economiștii au dreptate, acest cadou va continua să se împlinească anul viitor, aducând inflația înapoi la niveluri normale pentru prima dată în ultimii trei ani.

Economiștii de la Goldman Sachs estimează că inflația de bază, care exclude alimentele și energia, în grupul de economii care au cunoscut valul de inflație post-Covid – SUA, Europa și mai multe piețe emergente – a înregistrat un ritm anualizat de 2,2% în cele trei luni încheiate în noiembrie.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Până la sfârșitul anului 2024, inflația medie din acest grup ar trebui să se situeze la nivelul sau în apropierea țintelor de inflație ale majorității băncilor centrale importante, au constatat analiștii.

Scăderea inflației ar trebui să amortizeze creșterea economică în două moduri: prin consolidarea puterii de cumpărare a gospodăriilor și permițând băncilor centrale să reducă ratele dobânzilor.

Michael Saunders, consilier senior la Oxford Economics, se așteaptă ca inflația să ajungă la 1,3% în al patrulea trimestru al anului viitor în zona euro și la 2,7% în Marea Britanie, în timp ce inflația din SUA va scădea la 2,2%, măsurată de indicele de prețuri pentru consumul personal și cheltuieli preferat de Rezerva Federală. Această măsură a fost de 2,6% în noiembrie, a raportat vineri Departamentul Comerțului. Excluzând alimentele și energia, a fost de 3,2% și de doar 1,9% anualizat în ultimele șase luni.

Rezerva Federală, Banca Centrală Europeană și Banca Angliei au toate ca obiectiv o inflație de 2%.

Forțele transatlantice care împing inflația în jos

„Factorii comuni care trag inflația în jos sunt alimentele, energia, prețurile bunurilor la nivel mondial și politica monetară„, a declarat Saunders, fost membru al Comitetului de politică monetară al Băncii Angliei. „Dar diferențele, și motivul pentru care inflația va reveni mai repede la țintă în zona euro, este că SUA și Marea Britanie au, de asemenea, presiuni mai mari din cauza restrângerii pieței muncii, care se estompează doar treptat.”

Aceste îmbunătățiri reprezintă cealaltă față a valurilor de inflație care au lovit economia globală. În primul rând, în 2021, prețurile bunurilor au crescut vertiginos din cauza întreruperii producției globale și a transportului maritim, pe lângă cererea puternică datorată stimulentelor fiscale și monetare.

Apoi, invazia Rusiei în Ucraina în 2022 a făcut să crească prețurile la mărfuri, ceea ce a făcut ca inflația să atingă vârfuri de mai multe decenii. Inflația în zona euro, care a avut de suferit din cauza întreruperii aprovizionării cu gaz rusesc, a atins un vârf de 10,6% în octombrie 2022.

Forța de muncă a fost, de asemenea, împietrită de întreruperile legate de Covid. Astfel, cererea sănătoasă de forță de muncă a determinat o creștere puternică a salariilor, ceea ce a alimentat inflația din sectorul serviciilor.

Costurile locuințelor au alimentat, de asemenea, inflația din sectorul serviciilor, dar cu o anumită întârziere. În Statele Unite, prețurile de consum au crescut cu 3,1% în noiembrie față de anul precedent, dar cu doar 1,4% dacă se exclude locuința. Impactul a fost mult mai mic în Europa, unde locuințele ocupate de proprietari sunt omise din principalele măsuri ale inflației.

Lanțurile de aprovizionare deblocate au dus la scăderea inflației spre sfârșitul anului 2022 și pe parcursul acestui an, iar acest lucru va continua probabil și anul viitor. De exemplu, în SUA, prețurile mașinilor second-hand – un motor inițial important al inflației – mai au de scăzut la începutul anului 2024, pe măsură ce piața revine la normal, a declarat Omair Sharif, fondatorul Inflation Insights.

Piețele de energie și de mărfuri s-au ajustat și ele la perturbările din Ucraina, contribuind la scăderea prețurilor la energie și la stabilizarea costurilor alimentelor. Aceste forțe ar trebui să continue să cântărească asupra inflației în 2024, a declarat Neil Dutta, șeful departamentului de cercetare economică de la Renaissance Macro Research. “Prețurile la energie au scăzut și, având în vedere scăderea prețurilor la motorină, vom vedea probabil că acest lucru se va reflecta în prețurile alimentelor și ale produselor alimentare în lunile următoare”, a spus el.

Piețele forței de muncă din multe economii majore au început să se reechilibreze și în acest an, răcind creșterea salariilor, un factor cheie care contribuie la costurile serviciilor. Acest lucru ar trebui să continue și în 2024.

Din nou, momentul și impactul vor fi diferite în funcție de țară. „Se poate spune că acest lucru s-a întâmplat deja în SUA”, a declarat Peter Berezin, strateg șef global la BCA Research, adăugând că presiunile salariale s-au atenuat în mare parte datorită unui aflux de lucrători în rândul forței de muncă.

Piețele de muncă tensionate pot încetini progresul

Progresul va fi probabil mai lent în Marea Britanie, unde ratele neobișnuit de ridicate ale dizabilității, datorate listelor de așteptare pentru îngrijire, au redus oferta de forță de muncă, a declarat Simon MacAdam, economist senior global la Capital Economics. În timp ce afluxul de imigranți a atins un nivel record, competențele acestora nu corespund adesea cu posturile vacante, a spus el.

Calmarea inflației, împreună cu încetinirea sau stagnarea creșterii în marile economii, pregătește terenul pentru reduceri de rate anul viitor.

La începutul acestei luni, Fed a semnalat că va reduce ratele dobânzilor. „Economia se descurcă rezonabil de bine. Condițiile financiare s-au relaxat. Câștigurile s-au îmbunătățit”, a declarat Dutta. În această situație, este mai probabil ca Fed să ofere reduceri ale ratelor de trei-patru sferturi de punct, mai degrabă decât cele șase la care se așteaptă piața, a spus el. „Dar ar trebui să se simtă destul de bine – ar trebui să se simtă ca o aterizare ușoară”.

Această perspectivă a făcut deja ca prețurile obligațiunilor să crească și randamentele să scadă, reducând costurile de împrumut pentru companiile americane și pentru cumpărătorii de locuințe. Împrumutătorii europeni ar putea avea mai mult de așteptat; ei sunt mai dependenți de bănci decât de piețele de capital, iar ratele împrumuturilor bancare sunt strâns legate de țintele de dobândă ale băncii centrale, a declarat MacAdam. Ratele împrumuturilor bancare nu vor scădea semnificativ până în a doua jumătate a anului în zona euro și, posibil, chiar mai târziu în Marea Britanie, din cauza inflației mai lipicioase, a spus el.

În condițiile în care inflația se prăbușește în întreaga lume, strategii Bank of America preconizează 152 de reduceri ale ratelor băncilor centrale la nivel mondial anul viitor, cele mai multe din 2009 încoace, au spus ei.

Douglas Porter, economist-șef la BMO Capital Markets Economics, se așteaptă ca majoritatea economiilor majore să crească mai lent în 2024 decât în 2023, dar reducerile de rate, răcirea prețurilor la energie și alimente și normalizarea lanțurilor de aprovizionare vor evita o recesiune globală.