sursa foto: Pexels
Prețurile petrolului au scăzut marți sub 100 de dolari pe baril, pentru prima dată de când Rusia a invadat Ucraina, o scădere care anulează scumpirile recente cauzate de conflictul geopolitic.
În ultimele săptămâni a avut loc o scumpire galopantă a petrolului. În urmă cu peste o săptămână, țițeiul Brent sărea peste 139 de dolari pe baril. Analiștii au avertizat că prețurile ar putea atinge 185 de dolari, apoi 200 de dolari.
Comercianții au început să vadă exporturile de țiței rusești ca fiind de neatins, după ce sancțiunile occidentale au făcut Rusia și oricine face afaceri cu țara să fie „non grata”. De exemplu, gigantul petrolier Shell a fost aspru criticat după ce a cumpărat petrol rusesc. Așadar, comercianții au evitat petrolul rusesc, împingând inflația și mai sus și adăugând o presiune uriașă economiei globale. Acest lucru a stârnit îngrijorări cu privire la modul în care acea ofertă curprinsă între 4 și 5 milioane de barili pe zi ar putea fi înlocuită, mai ales că cererea de combustibil crește în timpul verii.
Însă de atunci a avut loc o inversare rapidă a prețurilor.
Țițeiul Brent, referința internațională, a scăzut marți cu peste 7%, până la 98,59 dolari pe baril, după ce a atins pragul cu trei cifre în data de 1 martie. Contractele futures pe țițeiul Brent au scăzut cu aproape 30% față de vârful înregistrat recent.
West Texas Intermediate, petrolul de referință din SUA, a scăzut cu peste 8%, până la 94,69 dolari pe baril.
De ce scad prețurile la petrol?
Ce se întâmplă, de fapt? Scăderea neobișnuit de bruscă a prețului la petrol a fost determinată de speranța că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite ar putea crește oferta de petrol. Totodată, investitorii speră că cererea din China ar putea scădea din cauza noilor restricții, după ce coronavirusul a revenit în marile orașe. Aceste lucruri ar ușura presiunea pe piață.
Cu toate acestea, analiştii avertizează că nu am ieşit încă din zona periculoasă. Petrolul se tranzacționează în continuare cu mult peste cât costă producția sa, iar schimbările extreme ar putea persista într-un moment de incertitudine uriașă.
„Nu aș exclude încă 200 de dolari pe baril. Este prea devreme”, a declarat Bjørnar Tonhaugen, șeful piețelor de petrol la Rystad Energy, pentru CNN.
Totuși, în ultima săptămână, investitorii par a se calma. Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite la Washington a spus că țara dorește să crească producția de petrol, stârnind speranțe că Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) ar putea interveni până la urmă. Între timp, Rusia și Ucraina încă negociază, chiar dacă războiul continuă.
În plus, angajamentul Chinei de a opri răspândirea Covid-19, care a dus la blocarea centrului tehnologic din Shenzhen și la noi reguli în Shanghai, ar putea însemna că țara are nevoie de mai puțină energie pe termen scurt. China importă aproximativ 11 milioane de barili de petrol pe zi.
Totodată, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat marți că Rusia este în favoarea reluării acordului nuclear cu Iranul cât mai curând posibil. La sfârșitul săptămânii trecute, discuțiile despre revenirea Statelor Unite și Iranului la acordul nuclear din 2015 care ar permite republicii islamice să-și exporte în mod legitim petrolul au fost întrerupte „din cauza unor factori externi”, a declarat Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Se pare că Moscova a făcut cereri de ultim moment ca sancțiunile împotriva Rusiei din cauza războiului său din Ucraina să nu împiedice comerțul său cu Iranul.