Sursa foto: BVB
Piaţa de capital a fost preferată în acest an pentru finanţare atât de statul român cât şi de companiile private, în condiţiile în care un număr de 27 de companii au listat titluri de stat şi obligaţiuni corporative în valoare de 1,8 miliarde euro. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a avut un an 2021 foarte bun, valoarea indicele principal al bursei – BET, înregistrând o creştere cu peste 33,2% în acest an. În ultima zi de tranzacţionare din 2021 BET a atins 13.061,32 puncte, aproape de maximul istoric, scrie Agerpres.
“Anul 2021 a fost unul foarte bun pentru întreaga piaţa de capital din România. Companii noi au venit la bursă, din domenii cu mare potenţial de dezvoltare, precum agricultura, dezvoltare software, inginerie şi automatizări, construcţii, retail şi transporturi. De asemenea, Bursa a fost alegerea în materie de finanţare atât pentru statul român, cât şi pentru 27 de companii care au listat titluri de stat şi obligaţiuni corporative în valoare de 1,8 miliarde euro. Toată această evoluţie ne bucură şi ne face să fim încrezători că piaţa de capital va continua să fie şi în 2022 alegerea antreprenorilor pentru a atrage finanţare, precum şi a românilor care vor dori să investească. Cred cu tărie că este doar începutul pentru o economie sănătoasă, şi anume existenţa unei pieţe de capital puternice”, a declarat Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti.
Potrivit datelor BVB remise la solicitarea Agerpres, în 2021 un număr de 27 de companii au listat 33 emisiuni de obligaţiuni corporative la Bursa de Valori Bucureşti. Obligaţiunile corporative însumează 942,5 milioane de euro, iar cele 12 emisiuni de titlurile de stat FIDELIS 875,7 milioane de euro. De asemenea, 23 de companii au ales să se listeze pe Piaţa Principală sau AeRO, dintre care trei pe Piaţa Principală şi 20 pe piaţa AeRO. Finanţările pe care cele 23 de companii le-au atras anterior listării se ridică la 234,8 milioane de euro. Mai mult, în 2021 au fost listate primele obligaţiuni verzi la Bursă, precum şi primele obligaţiuni corporative corelate cu obiective de sustenabilitate.
La finalul anului 2021, cinci companii listate la Bursa de Valori Bucureşti erau incluse în indicii FTSE Global All Cap: Banca Transilvania, Nuclearelectrica, OMV Petrom, TeraPlast şi One United Properties, iar două companii erau prezente în indicii FTSE Global Micro Cap – Bittnet Group şi Transport Trade Services. Capitalizarea tuturor companiilor listate la Bursa de Valori Bucuresti, pe ambele pieţe, a crescut cu 58% din septembrie 2020, anterior promovării efective la statutul de Piaţă Emergentă, până acum (de la 150,4 miliarde lei la 237,8 miliarde lei).
De asemenea, la finalul acestui an, Bursa de Valori Bucureşti înregistrează o lichiditate a Pieţei Principale de 10,8 miliarde de lei, un nivel mai scăzut faţă de 2020, respectiv 12,2 miliarde de lei. O evoluţie pozitivă la acest capital este înregistrată însă pe piaţa AeRO, a cărei lichiditate a crescut în 2021 cu 253% faţă de anul trecut, până la valoarea de 1,2 miliarde de lei.
Tot mai mulţi români au ales să investească la bursă în acest an, atât direct printr-un broker cât şi indirect, printr-un fond mutual. Spre exemplu, din septembrie 2019 până în septembrie 2021 numărul de investitori de retail a crescut cu 35%, până la peste 74.000 de conturi. O creştere se înregistrează în aceeaşi perioadă şi în cazul fondurilor mutuale, de 27%, până la 524.907 investitori.
“Eu cred că potenţialul real al pieţei începem să-l vedem. Cred că bursa românească înregistrează acum o nouă decolare, începe să se dezvolte şi să-şi îndeplinească tot mai bine scopul său, acela de a ajuta companiile locale să se finanţeze. Anul acesta am avut mai multe listări decât în ultimii 6 ani cumulat. Adică în ultimii 6 ani au avut loc 18 listări ale unor companii, iar numărul de obligaţiuni din această perioadă a fost destul de redus. În primele 9 luni din acest an avem deja 19 companii listate, la care se adaugă 22 de emisiuni de obligaţiuni corporative”, declara în luna octombrie, într-un interviu pentru Agerpres, Radu Hanga.
El a explicat că toate proiectele au nevoie de timp pentru a ajunge la maturitate, iar acum ne aflăm într-un context în care ne ajută mai multe elemente.
“Dacă ne uităm la piaţa financiară, acum 10 ani dobânda de intervenţie a Băncii Naţionale era de 8%, acum e 1,25%. Deci suntem într-un context în care alternativele de plasament oferă randamente mult mai mici. Pe de altă parte, dacă ne uităm la bilanţul consolidat al băncilor o să vedem că depozitele la bănci au crescut în ultimele 12 luni cu 15 procente. Dacă ne uităm la ultimii 6 – 7 ani, regulat, creşterea anuală a fost de peste 10 procente. Practic suntem într-o situaţie în care s-au acumulat foarte multe resurse. Depozitele persoanelor fizice au depăşit valoarea de 270 de miliarde de lei. Trăim într-o economie în care s-a acumulat capital şi remunerarea capitalului acesta sub formă de dobândă este mult mai scăzută decât era acum 10 ani. Acesta generează şi va genera în continuare un proces de migraţie către alternative de plasament. În paralel, cred că şi noi ca ecosistem ne maturizăm. În primul rând, se vede o imagine pozitivă legată de rolul bursei ca sursă de finanţare, ca platformă de finanţare pentru companiile locale. Nu mai suntem doar noi care vorbim despre noi ca platformă de finanţare. Vedem poveşti de succes, vedem companii care au venit către bursă, care s-au finanţat. Evaluările au crescut. Dacă ne uităm la performanţa Bursei ca preţuri în ultimii ani o să vedem că este una foarte bună. Adică s-a creat un moment pozitiv în jurul bursei care vine şi din zona antreprenorilor şi a companiilor care au trecut prin procesul de listare, au venit către bursă şi au avut o experienţă pozitivă. Acesta creează un efect de reţea pentru că oamenii comunică între ei, iar experienţele pozitive ajută”, a afirmat Radu Hanga.
Pentru viitor Bursa are planuri mari, incluzând consolidarea prezenţei în indicii FTSE Russell, dar fiind atentă şi la următorul pas, promovarea de către MSCI la statutul de piaţă emergentă.
În ceea ce priveşte promovarea de către MSCI la statutul de piaţă emergentă, Bursa îndeplineşte criteriile calitative, dar din punct de vedere cantitativ are nevoie de trei companii care să aibă capitalizare de peste 2,4 miliarde de dolari, o capitalizare a free float-ului de peste 1,17 miliarde dolari şi care să îndeplinească criteriile de lichiditate. Bursa are în prezent două companii care satisfac aceste cerinţe, Banca Transilvania şi OMV Petrom, şi încă două companii (BRD şi Electrica) care sunt relativ aproape. În condiţiile în care listarea Hidroelectrica se va întâmpla lucrurile se simplifică foarte mult şi procesul poate să se întâmple mult mai repede.
Un alt obiectiv important pentru BVB este proiectul de Contraparte Centrală. Potrivit lui Adrian Tănase, director general al BVB, Contrapartea Centrală ar putea deveni funcţională la jumătatea anului viitor, iar atunci am putea să avem pieţele pe derivate funcţionale.
“Vă pot spune că şi proiectul de Contraparte Centrală evoluează conform planificării pe care o avem împreună cu partenerii noştri şi aici aş vrea să fac referire în principal la CC&G, partenerul nostru, adviser-ul nostru în acest proiect, dar şi colaborările pe care le avem cu autorităţile naţionale, cu Autoritatea de Supraveghere Financiară şi cu Banca Naţională a României, cărora vreau să le mulţumesc foarte mult pentru implicare în acest proiecte strategice, aş putea spune, pentru piaţă. Termenul este să facem prima aplicare pentru autorizarea Contrapărţii Centrale în decursul lunii octombrie şi să avem Contrapartea Centrală funcţională, dacă acest dosar va fi foarte bine făcut, ceea ce ne dorim. După ce se face această primă aplicare va trebui să fie convocat un colegiu la nivel de ESMA (The European Securities and Markets Authority (ESMA) – n.r.) şi dacă colegiul ESMA nu are nicio recomandare pe el ne putem aştepta să avem autorizarea la jumătatea anului viitor astfel încât în a doua jumătate a anului viitor să avem Contrapartea Centrală funcţională şi astfel să avem pieţele pe derivate funcţionale atât pe single stock futures şi energy futures”, a spus Adrian Tănase, în luna septembrie, la Forumul Pieţei de Capital.
Forma finală a documentaţiei pentru ca Autoritatea de Supraveghere Financiară să emită o opinie privind Contrapartea Centrală ar putea fi depusă în ianuarie, a afirmat, în decembrie, Oana Ştefănoiu, director general în cadrul Sectorului Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare la Autoritatea de Supraveghere Financiară.