Planul fiscal cu care România se duce la Comisia Europeană: Guvernul vrea reforme cu ajustare de 2,21% din PIB/ Reformă fiscală în primul semestru din 2025

Planul fiscal prin care România vrea să convingă Comisia Europeană că va readuce deficitul bugetar în ținta de 3% următorii șapte ani presupune o reducere anuală de 0,74% a deficitului public, introducerea unor indicatori de performanță pentru cheltuieli și reducerea subvențiilor pentru companii de stat, dar menținerea cotei unice și a pragului la microîntreprinderi, conform unei propuneri obținute de Economedia. Documentul obținut nu detaliază modul de ajustare a cheltuielilor și cum va fi realizată în mod practic o reducere a deficitului. Planul fiscal este elaborat de Ministerul Finanțelor, condus de liberalul Marcel Boloș. Pot exista modificări ale documentului. România urmează să prezinte planul până pe data de 25 octombrie, deși are termen oficial 31 ianuarie, conform informațiilor Economedia. Important de precizat că acesta nu este planul fiscal agreat de România cu Comisia Europeană, ci un document de lucru al României.

UPDATE 19.10 Planul fiscal presupune o serie de reforme care vor avea un impact bugetar de 2,21% din Produsul Intern Brut, conform unui alt document obținut de Economedia.

Astfel, Guvernul își asumă o reformă fiscală cu impact de 1,1% din PIB în semestrul 1 din 2025. Spre comparație în PNRR impactul bugetar al reformei fiscale este de 2,5% din PIB.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Reforma fiscală va prevede ca facilitățile fiscale să fie oferite eficient, pentru atragerea de investiții și să nu mai permită optimizarea fiscală și concurența neloială între antreprenori.
Reformele sunt deja reglementate prin PNRR:
Jalonul 207 – Reforma fiscală.
Jalonul 208 – Eliminare facilități fiscale pentru construcții, IT, industria
agroalimentară/agricultură.
Jalonul 237 – Impozit pe proprietate.

Pentru reforma fiscală, Guvernul va stabili scenariile de lucru în primul trimestru din 2025, când se va consulta și cu mediul de afaceri, iar în al doilea trimestru vor fi aprobate măsurile fiscale, în acord cu cererea de plată numărul 4 din PNRR.

Tot în primul semestru din 2025 va avea loc reforma microîntreprinderilor cu un impact de 0,01% din PIB.

În al doilea semestru din 2025 vor avea loc reforma administrării taxelor, cu impact de 0,5% din PIB, și reforma restructurării sistemului de cheltuieli publice cu impact de 0,35%.

În primul semestru din 2026 vor avea loc reforma restructurării cheltuielilor companiilor de stat (impact de 0,25% din PIB) și reforma finanțării mediului de afaceri, pentru care nu este precizat impact bugetar.

Știrea inițială

Planul fiscal cuprinde un set de măsuri economice și bugetare pe care Guvernul și le asumă să le îndeplinească pentru scăderea treptată a deficitului bugetar până la 3% din PIB. Dacă România nu prezintă un plan fiscal din proprie inițiativă, Comisia va cere în mod automat României să facă o ajustare fiscală pe 4 ani, de 1,22 puncte procentuale pe an. Țara noastră riscă, de asemenea, suspendarea fondurilor europene.

Planul fiscal al României urmărește o ajustare a deficitului bugetar pe șapte ani, cu o „reducere cu 0,74% din PIB anual, prin ajustarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor”.

Conform planului, „prin reformele asumate se asigură o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB”.

Documentul arată că consolidarea sustenabilității finanțelor publice pentru perioada 2025-2031 se va face cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuți în TFUE respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB și o datorie publică de sub 60% din PIB.

Documentul prevede „eficientizarea cheltuielilor și introducerea indicatorilor de performanță pentru cheltuieli”, însă nu este detaliat amplu. Pe scurt:

Planul urmărește creșterea eficienței, transparenței și responsabilității fiscale în utilizarea fondurilor publice. Pentru acest obiectiv se vor introduce măsuri menite să controleze depășirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor și să extindă achizițiile centralizate.
Fiecare categorie de cheltuieli publice va fi asociată cu indicatori de performanță. Scopul acestora este de a evalua eficiența și impactul real al cheltuielilor bugetare și de a ajusta resursele alocate în funcție de rezultate. De asemenea, o componentă cheie a planului este digitalizarea proceselor legate de gestionarea cheltuielilor publice, ceea ce va conduce la o mai bună monitorizare, transparență și eficiență.
Dincolo de acestea, se va construi o bază de date care urmărește costurile medii ale instituțiilor publice. Oferind un punct de referință pentru cheltuielile publice, baza de date ajută la identificarea deviațiilor și a cheltuielilor excesive. În acest sens, prin utilizarea informațiilor furnizate de baza de date, va fi analizată posibilitatea introducerii unor normative de cheltuieli pentru instituțiile publice. Prin implementarea unui mecanism de control pentru creșteri de costuri de peste 20% față de medie, reforma limitează risipa și impune o justificare riguroasă pentru orice depășire semnificativă”.

O altă măsură de reducerea a cheltuielilor o reprezintă reducerea dependenței companiilor de stat de sprijin bugetar, prin reducea subvențiilor și a altor forme de sprijin din partea bugetului de stat pentru companiile de stat. Totodată, se vor introduce măsuri de reducere a cheltuielilor operaționale în companiile de stat, inclusiv prin optimizarea utilizării resurselor, reducerea consumurilor inutile și renegocierea contractelor cu furnizorii. De asemenea, se va implementa un sistem de achiziții publice centralizat, care va permite obținerea unor condiții contractuale mai favorabile.

Alte măsuri suplimentare care să reducă cheltuielile statului nu sunt indicate.

De asemenea, pe partea de creștere de venituri, planul menționează că veniturile curente ale bugetului general consolidat se vor majora de la 29,5% din PIB în anul 2024 la 31,1% în anul 2031.

Modurile de majorare a veniturilor vor fi „implementarea jalonului 207 din PNRR privind reforma fiscală” dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare, care determină o creștere a veniturilor curente anual cu un procent de minim 0,5% din PIB. Amintim că jaloanul 207 din PNRR prevede reducerea și eliminarea de stimulente fiscale, reducerea și eliminarea de facilități pentru anumite categorii.

Nu există alte detalii privind măsurile care vor fi incluse în reforma fiscală.

Documentul menționează „menținerea cotei unice de impozitare și protejarea microîntreprinderilor”, astfel că planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi.

Planul prevede implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB.

Evoluție cheltuieli cu investițiile în perioada 2024-2031:

2024: 120,0 mld lei (6,79% din PIB)
2025: 149,9 mld lei (7,87% din PIB)
2026: 158,3 mld lei (7,73% din PIB)
2027: 144,5 mld lei (6,58% din PIB)
2028: 143,1 mld lei (6,09% din PIB)
2029: 144,7 mld lei (5,77% din PIB)
2030: 144,0 mld lei (5,38% din PIB)
2031: 142,8 mld lei (5,02% din PIB)