Sursa foto: Pixabay
Planul fiscal prin care România vrea să convingă Comisia Europeană că va readuce deficitul bugetar în ținta de 3% următorii șapte ani presupune o reducere anuală de 0,74% a deficitului public, introducerea unor indicatori de performanță pentru cheltuieli și reducerea subvențiilor pentru companii de stat, dar menținerea cotei unice și a pragului la microîntreprinderi, conform unei propuneri obținute de Economedia. Documentul obținut nu detaliază modul de ajustare a cheltuielilor și cum va fi realizată în mod practic o reducere a deficitului. Planul fiscal este elaborat de Ministerul Finanțelor, condus de liberalul Marcel Boloș. Pot exista modificări ale documentului. România urmează să prezinte planul până pe data de 25 octombrie, deși are termen oficial 31 ianuarie, conform informațiilor Economedia. Important de precizat că acesta nu este planul fiscal agreat de România cu Comisia Europeană, ci un document de lucru al României.
Planul fiscal cuprinde un set de măsuri economice și bugetare pe care Guvernul și le asumă să le îndeplinească pentru scăderea treptată a deficitului bugetar până la 3% din PIB.
Planul fiscal al României urmărește o ajustare a deficitului bugetar pe șapte ani, cu o „reducere cu 0,74% din PIB anual, prin ajustarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor”.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Conform planului, „prin reformele asumate se asigură o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB”.
Documentul arată că consolidarea sustenabilității finanțelor publice pentru perioada 2025-2031 se va face cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevăzuți în TFUE respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB și o datorie publică de sub 60% din PIB.
Documentul prevede „eficientizarea cheltuielilor și introducerea indicatorilor de performanță pentru cheltuieli”, însă nu este detaliat amplu. Pe scurt:
Planul urmărește creșterea eficienței, transparenței și responsabilității fiscale în utilizarea fondurilor publice. Pentru acest obiectiv se vor introduce măsuri menite să controleze depășirile nejustificate de costuri, să implementeze evaluări sistematice ale cheltuielilor și să extindă achizițiile centralizate.
Fiecare categorie de cheltuieli publice va fi asociată cu indicatori de performanță. Scopul acestora este de a evalua eficiența și impactul real al cheltuielilor bugetare și de a ajusta resursele alocate în funcție de rezultate. De asemenea, o componentă cheie a planului este digitalizarea proceselor legate de gestionarea cheltuielilor publice, ceea ce va conduce la o mai bună monitorizare, transparență și eficiență.
Dincolo de acestea, se va construi o bază de date care urmărește costurile medii ale instituțiilor publice. Oferind un punct de referință pentru cheltuielile publice, baza de date ajută la identificarea deviațiilor și a cheltuielilor excesive. În acest sens, prin utilizarea informațiilor furnizate de baza de date, va fi analizată posibilitatea introducerii unor normative de cheltuieli pentru instituțiile publice. Prin implementarea unui mecanism de control pentru creșteri de costuri de peste 20% față de medie, reforma limitează risipa și impune o justificare riguroasă pentru orice depășire semnificativă”.
O altă măsură de reducerea a cheltuielilor o reprezintă reducerea dependenței companiilor de stat de sprijin bugetar, prin reducea subvențiilor și a altor forme de sprijin din partea bugetului de stat pentru companiile de stat. Totodată, se vor introduce măsuri de reducere a cheltuielilor operaționale în companiile de stat, inclusiv prin optimizarea utilizării resurselor, reducerea consumurilor inutile și renegocierea contractelor cu furnizorii. De asemenea, se va implementa un sistem de achiziții publice centralizat, care va permite obținerea unor condiții contractuale mai favorabile.
Alte măsuri suplimentare care să reducă cheltuielile statului nu sunt indicate.
De asemenea, pe partea de creștere de venituri, planul menționează că veniturile curente ale bugetului general consolidat se vor majora de la 29,5% din PIB în anul 2024 la 31,1% în anul 2031.
Modurile de majorare a veniturilor vor fi „implementarea jalonului 207 din PNRR privind reforma fiscală” dar și implementării măsurilor privind mai buna colectare a veniturilor bugetare, care determină o creștere a veniturilor curente anual cu un procent de minim 0,5% din PIB. Amintim că jaloanul 207 din PNRR prevede reducerea și eliminarea de stimulente fiscale, reducerea și eliminarea de facilități pentru anumite categorii.
Nu există alte detalii privind măsurile care vor fi incluse în reforma fiscală.
Documentul menționează „menținerea cotei unice de impozitare și protejarea microîntreprinderilor”, astfel că planul nu implică scăderea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi.
Planul prevede implementarea unui volum de investiții de peste 7,9% din PIB în anul 2025, 7,7% din PIB în anul 2026, 6,6% din PIB în anul 2027 pentru ca în ultima parte a PFTM ritmul mediu anual al investițiilor să fie de peste 5% din PIB.
Evoluție cheltuieli cu investițiile în perioada 2024-2031:
2024: 120,0 mld lei (6,79% din PIB)
2025: 149,9 mld lei (7,87% din PIB)
2026: 158,3 mld lei (7,73% din PIB)
2027: 144,5 mld lei (6,58% din PIB)
2028: 143,1 mld lei (6,09% din PIB)
2029: 144,7 mld lei (5,77% din PIB)
2030: 144,0 mld lei (5,38% din PIB)
2031: 142,8 mld lei (5,02% din PIB)
