Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro
O platformă de monitorizare a jaloanelor și țintelor din PNRR, cu observații privind stadiul real al angajamentelor declarate oficial ca fiind îndeplinite, a fost lansată de europarlamentarul Dragoș Pîslaru și fostul ministru USR Cristian Ghinea și însoțită de un prim raport de analiză pe cele 21 de jaloane și ținte care au avut ca termen 31 decembrie 2021.
Potrivit raportului, din cele 21 de obiective, numai 13 sunt îndeplinite în mod real, pe formă și pe fond (marcate cu culoarea verde), patru fiind încă în pregătire (marcate cu galben), două fiind în întârziere (marcate cu portocaliu) și două fiind încheiate, dar în mod neadecvat, cu probleme grave pe fond (marcate cu roșu). Acestea din urmă sunt considerate ca fiind blocate fiindcă măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerințele din PNRR.
Marcat cu roșu: Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Spre exemplu, autorii raportului consideră că Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare și aplicarea programului de acțiune, deși anunțate oficial și adoptate, au probleme grave pe fond.
Astfel, Programul de acțiune care ar trebui să aplice Strategia (inclusă în PNRR), de fapt, contrazice unele prevederi chiar din PNRR, arată observațiile din raport.
Pe scurt, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare prevede, și include în PNRR, fonduri europene cu prioritate pentru lucrări de întreținere (sau reînnoire) a căilor ferate. Strategia fusese adoptată în decembrie 2020 de către guvernul Orban prin HG 985/2020 (ministrul Lucian Bode) și transmisă Comisiei Europene de către guvernul Cîțu (ordinul ministrului Cătălin Drulă). Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare a fost adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin HG 1302/2021.
În schimb, „Programul de acțiune contrazice și ce scrie în Strategia pe care teoretic o aplică și ce am negociat pentru PNRR. Și de fapt, Planul revine la o logică greșită de excludere de facto a fondurilor europene la plata lucrărilor de întreținere. Și, cel mai șocant, identifică doar 6% din necesarul de finanțare pentru reînnoiri pe perioada 2021-2025 (Tabelul 6 din Program; fonduri necesare – 6203 mil lei, fonduri alocate – 374 mil lei), ignorând fondurile din PNRR ca sursă de finanțare (pe lângă o planificată subfinanțare de la bugetul național)”, se arată în Raport.
Autorii consideră că este posibil să fie probleme la evaluarea Comisiei Europene a acestui jalon, declarat ca fiind oficial încheiat.
„Deci ori guvernul Ciucă schimbă Strategia, ori reface Programul de acțiune. Dacă schimbă Strategia (ceea ce ar fi o decizie catastrofală, practic am continua degradarea infrastructurii), trebuie logic refăcute și investițiile din PNRR”.(explicațiile integrale pot fi găsite aici: https://monitorpnrr.eu/piloni/?jalon=69)
Marcat cu roșu: Auditarea fondurilor PNRR
Un alt obiectiv marcat cu roșu este cel referitor la „Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanțelor și al Autorității de Audit”.
Explicația, pe scurt, din raport: „În mecanismul de implementare a PNRR, inclus în PNRR, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era cel care aplică sancțiuni (pentru că Autoritatea de Audit nu are atribuții legale proprii, iar Curtea de Conturi nu e prinsă în PNRR, deoarece Comisia a insistat pentru Autoritatea de Audit).
Acest rol revenea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene în forma de OUG pusă în dezbatere publică. Ulterior, prevederea a fost scoasă în ședința de guvern.
În acest moment, nu avem un sistem care se închide audit – constatare – sancționare. Problema poate fi rezolvată în Parlament, dacă se adaugă articolul eliminat în guvern.”
Raportul de analiză integral, lansat luni, poate fi citit aici.
Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro