Inspectoratul General al Poliției Române cumpără 100 de dispozitive mobile biometrice pentru identificarea persoanelor după fotografie și după amprenta digitală. În prezent, agentul poate identifica un cetățean după datele din buletin. Dar dacă respectivul nu are buletinul la el sau nu are buletin, atunci identificarea este dicilă. Cu noul dispozitiv biometic, polițistul poate confrunta fotografia persoanei din baza de date a poliției locale (sau a altor poliții din UE) sau chiar o fografie culeasă de pe rețelele sociale, cu imaginea individului din fața agentului. Mai mult, dispozitivul are capacitatea de a preleva pe loc amprente, care apoi pot fi imediat căutate în bazele de date ale Poliției.
Licitația pentru cele 100 de dispozitive a fost pusă în SICAP, are o valoare de 3,4 milioane de lei, ofertele se desfac în 17 august, iar livrarea produselor se face în 90 de zile de la semnarea contractului cu firma câștigătoare.
„…conform Regulamentului (UE) 2018/18621, ori de câte ori identitatea unei persoane nu poate fi stabilită prin niciun alt mijloc, ar trebui să se utilizeze datele dactiloscopice, amprente papilare, în încercarea de identificare. Identificarea unei persoane prin utilizarea datelor dactiloscopice ar trebui să fie permisă în toate cazurile.
Regulamentul privind instituirea, funcționarea și utilizarea Sistemului de informații Schengen (SIS) în domeniul cooperării polițienești și al cooperării judiciare în materie penală prevede la articolul 43 norme specifice privind verificarea sau efectuarea de căutări prin utilizarea a imaginilor faciale și a amprentelor papilare, astfel: “Se pot efectua căutări în datele dactiloscopice în orice situație în scopul identificării unei persoane. Cu toate acestea, se efectuează căutări în datele dactiloscopice în scopul identificării în cazul în care identitatea unei persoane nu poate fi stabilită prin niciun alt mijloc în acest scop, SIS central conține un sistem automat de identificare a amprentelor digitale (AFIȘ)”, scrie în Caietul de Sarcini.
Tot din CS aflăm de ce se face acum această licitație, iar explicația o găsim la Bruxelles, de unde instituțiile europene pun presiune pe cele din România să se alinieze standardelor UE și să contrinuie la astfel de acțiuni care să contracareze, printre altele, fenomenul imigrației ilegale. Astfel, este de dorit ca o confirmare biometrică a identității să aibă loc cât mai curând posibil pentru „a asigura un echilibru satisfăcător între obiectivele regulamentului și protecția drepturilor și libertăților fundamentale”, iar „Consiliul UE recomandă statelor membre să ia în considerare efectuarea de căutări biometrice scopul confirmării identității sau în scopul identificării în contextul misiunilor de securitate publică și al combaterii imigrației ilegale, în cazul în care identitatea unei persoane nu poate fi stabilit prin alte mijloace”.
Reamintim că România este în proces de schimbare a actualelor cărți de identitate cu unele de tip biometric, cu mult mai multe elemente de identificare. Imprimeria Națională cumpără deja materialele necesare pentru producția noilor carduri, despre acest lucru Economedia a scis, pe larg, AICI.