Pregătiri pentru reglementări noi pe piața cripto în România: Grup de lucru în Parlament, din februarie

Parlamentul va avea un grup de lucru pentru reglementarea industriei crypto, conform Risco.ro, care citează o declarație a deputatului Sabin Sărmaș, preşedintele Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor, făcută în cadrul unei conferințe de profil. O legislație bine făcută poate transforma România într-un hub regional web3.0, susțin jucătorii pe piața activelor virtuale. Grupul de lucru ar urma să se creioneze în februarie, a detaliat Sărmaș pentru Economedia, iar acesta ar trebui, în primă fază, să identifice care sunt nevoile de reglementare. Discuțiile vin într-un moment în care piața este zguduită de scandalul fraudei FTX.

”Lipsa de reglementare nu permite companiilor care folosesc tehnologii emergente să ofere soluții. De exemplu, lucrăm la o lege a semnăturii electronice și cred că în februarie o vom livra. Ne-am gândit să menționăm acolo că dincolo de semnături electronice bazate pe certificate digitale, documentele pot exista și sub forma unui NFT. În acest fel, impulsionăm startupurile să se manifeste, să creeze produse bazate pe tehnologia blockchain. Cred că asta lipsește în România, reglementare care să te lase să te manifești. Când nu ai reglementare deloc, s-ar putea să nu poți face prea multe lucruri”, a spus Sărmaș, în cadrul dezbaterii The StakeBorg Talks, pe tema ”Cum poate deveni România un hub web3.0 regional”.

El a promis organizarea unui grup de lucru la Parlament care să aibă în vedere atât protejarea românilor care investesc în sectorul cripto, cât și identificarea nevoilor pe care startupurile din această industrie le au, pentru a crea plus valoare în România și pentru a fi competitive cu cele din plan internațional.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Grupul de lucru ar urma să se creioneze în februarie, a detaliat Sărmaș pentru Economedia. “Scopul acestui grup de lucru va fi să identifice care sunt nevoile de reglementare, în primă fază. S-ar putea să fie un grup de lucru nou ori o misiune în cadrul Law and Technology Hub”, a spus deputatul. Principala preocupare pare să fie legată de definirea crypto ca Asset sau security”. “Poate după două întâlniri ajungem la concluzia că nu e nevoie de legislație”, a completat acesta.

Lucian Todea, cofondator și COO MultiversX (Elrond) afirmă că startupurile din România care construiesc pe infrastructură blockchain au nevoie, în primul rând, de claritate și predictibilitate legislativă.

”Cea mai mare problemă este că nu avem legi clare care să reglementeze activitatea companiilor. Cum pot înregistra anumite active, cum pot emite tokeni și NFT-uri, cum pot intra într-o relație de business cu o companie dintr-o altă țară, având în vedere că o anumită factură ar trebui plătită în crypto? Toate aceste întrebări rămân, deocamdată, fără răspuns, iar acest lucru ne creează mult disconfort, pentru că, în lipsa unui cadru legislativ clar, trebuie să ne rezumăm la a interpreta legile în vigoare(…).,” a adăugat Lucian Todea.

În România există aproximativ 500.000 de investitori în crypto, de patru ori mai mulți decât cei care investesc la Bursa de Valori București (BVB), a declarat Vlad Mercori, CEO StakeBorg.

Reguli pe piața criptomonedelor în România

Potrivit Deloitte, în România, tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în 2019, prin intermediul Legii 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obținute astfel. Conform acestor reglementări, veniturile din transferul de monedă virtuală se încadrează în categoria veniturilor din alte surse și sunt supuse regimului fiscal specific pentru această categorie, cu anumite particularități. Una dintre particularități este aceea că determinarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aplicabile este în sarcina celor care realizează veniturile, nu în sarcina plătitorilor de venit (cum este în cazul altor venituri din aceeași categorie). Chiar și pentru schimburile efectuate prin intermediul platformelor de tranzacționare, obligația de raportare rămâne în sarcina utilizatorilor.

În România, persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligația de a declara aceste venituri, iar impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului. Agenția Naționalã de Administrare Fiscală  a publicat în urmă cu un an un material informativ privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală.

Broșura poate fi consultată AICI

Introducerea regulilor pentru declararea și impozitarea veniturilor din tranzacțiile cu criptomonede a dus la prăbușirea sumelor declarate, dar și a impozitelor încasate de stat pe seama acestor tranzacții, arăta o analiză Economedia în urmă cun un an. De 25 de ori mai puțini contribuabili au declarat venituri din tranzacții cu monede virtuale, de la an la an, iar încasările statului s-au redus de 20 de ori, conform datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

UE, cu ochii pe piața cripto

Reglementările în domeniul emiterii și tranzacțiilor cu monede virtuale sunt de ceva vreme o preocupare principală a autorităților europene, notează Alex Milcev, specialist în cadrul firmei de consultanță EY.

Acesta amintește că, după doi ani de modificări, adăugiri și revizuiri, plus dezbaterile aferente, Consiliul European a pus la punct Cadrul de reglementare al Uniunii Europene pentru piața monedelor virtuale, așa-numitul MICA – Markets In Crypto Assets, care va fi urmat de procedurile Uniunii pentru punerea în aplicare a proiectului de lege.

Potrivit formulărilor din comunicarea oficială care a însoțit anunțul, noul cadru juridic, cu aplicare strictă în zona UE, vizează transparența, divulgarea, autorizarea și monitorizarea tranzacțiilor de către furnizorii serviciilor de cryptocurrencies. Propunerea vizează crearea unei abordări uniforme în toate cele 27 de state membre, din punct de vedere legal și fiscal. Urmează votul în Parlamentul UE pentru ca Regulamentul MICA să poată fi legal implementat, începând cu anul 2024.

Legea, cunoscută sub numele de MICA, va impune noi reglementări pentru numeroși actori de pe piața monedelor virtuale. Astfel, pe lângă burse, reglementările sunt destinate în primul rând emitenților așa-numitelor “stablecoins”, care sunt ancorate la active existente, cum ar fi dolarul american sau euro. Detalii AICI

Avertismente recente pe piața cripto:

Atac dur la piața criptomonedelor din partea unuia dintre cei mai cunoscuți economiști. Industria cripto este un “ecosistem total corupt”, spune “dr Doom” Nouriel Roubini

și

Criptomonedele ar putea provoca următoarea criză financiară, avertizează șeful băncii centrale a Indiei

și

Daniel Dăianu: “Cripto nu sunt monede, ci active financiare speculative şi pot să însemne şi demolarea unor oameni”