Sursă foto: Pexels
Parlamentul va avea un grup de lucru pentru reglementarea industriei crypto, conform Risco.ro, care citează o declarație a deputatului Sabin Sărmaș, preşedintele Comisiei IT&C din Camera Deputaţilor, făcută în cadrul unei conferințe de profil. O legislație bine făcută poate transforma România într-un hub regional web3.0, susțin jucătorii pe piața activelor virtuale. Grupul de lucru ar urma să se creioneze în februarie, a detaliat Sărmaș pentru Economedia, iar acesta ar trebui, în primă fază, să identifice care sunt nevoile de reglementare. Discuțiile vin într-un moment în care piața este zguduită de scandalul fraudei FTX.
”Lipsa de reglementare nu permite companiilor care folosesc tehnologii emergente să ofere soluții. De exemplu, lucrăm la o lege a semnăturii electronice și cred că în februarie o vom livra. Ne-am gândit să menționăm acolo că dincolo de semnături electronice bazate pe certificate digitale, documentele pot exista și sub forma unui NFT. În acest fel, impulsionăm startupurile să se manifeste, să creeze produse bazate pe tehnologia blockchain. Cred că asta lipsește în România, reglementare care să te lase să te manifești. Când nu ai reglementare deloc, s-ar putea să nu poți face prea multe lucruri”, a spus Sărmaș, în cadrul dezbaterii The StakeBorg Talks, pe tema ”Cum poate deveni România un hub web3.0 regional”.
El a promis organizarea unui grup de lucru la Parlament care să aibă în vedere atât protejarea românilor care investesc în sectorul cripto, cât și identificarea nevoilor pe care startupurile din această industrie le au, pentru a crea plus valoare în România și pentru a fi competitive cu cele din plan internațional.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Grupul de lucru ar urma să se creioneze în februarie, a detaliat Sărmaș pentru Economedia. “Scopul acestui grup de lucru va fi să identifice care sunt nevoile de reglementare, în primă fază. S-ar putea să fie un grup de lucru nou ori o misiune în cadrul Law and Technology Hub”, a spus deputatul. Principala preocupare pare să fie legată de definirea crypto ca Asset sau security”. “Poate după două întâlniri ajungem la concluzia că nu e nevoie de legislație”, a completat acesta.
Lucian Todea, cofondator și COO MultiversX (Elrond) afirmă că startupurile din România care construiesc pe infrastructură blockchain au nevoie, în primul rând, de claritate și predictibilitate legislativă.
”Cea mai mare problemă este că nu avem legi clare care să reglementeze activitatea companiilor. Cum pot înregistra anumite active, cum pot emite tokeni și NFT-uri, cum pot intra într-o relație de business cu o companie dintr-o altă țară, având în vedere că o anumită factură ar trebui plătită în crypto? Toate aceste întrebări rămân, deocamdată, fără răspuns, iar acest lucru ne creează mult disconfort, pentru că, în lipsa unui cadru legislativ clar, trebuie să ne rezumăm la a interpreta legile în vigoare(…).,” a adăugat Lucian Todea.
În România există aproximativ 500.000 de investitori în crypto, de patru ori mai mulți decât cei care investesc la Bursa de Valori București (BVB), a declarat Vlad Mercori, CEO StakeBorg.
Reguli pe piața criptomonedelor în România
Potrivit Deloitte, în România, tranzacțiile cu monede virtuale au fost pentru prima dată reglementate în 2019, prin intermediul Legii 30/2019, care a introdus în Codul Fiscal prevederi referitoare la impozitarea veniturilor obținute astfel. Conform acestor reglementări, veniturile din transferul de monedă virtuală se încadrează în categoria veniturilor din alte surse și sunt supuse regimului fiscal specific pentru această categorie, cu anumite particularități. Una dintre particularități este aceea că determinarea impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale aplicabile este în sarcina celor care realizează veniturile, nu în sarcina plătitorilor de venit (cum este în cazul altor venituri din aceeași categorie). Chiar și pentru schimburile efectuate prin intermediul platformelor de tranzacționare, obligația de raportare rămâne în sarcina utilizatorilor.
În România, persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligația de a declara aceste venituri, iar impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil prin aplicarea cotei de 10% asupra câștigului. Agenția Naționalã de Administrare Fiscală a publicat în urmă cu un an un material informativ privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală.
Broșura poate fi consultată AICI
Introducerea regulilor pentru declararea și impozitarea veniturilor din tranzacțiile cu criptomonede a dus la prăbușirea sumelor declarate, dar și a impozitelor încasate de stat pe seama acestor tranzacții, arăta o analiză Economedia în urmă cun un an. De 25 de ori mai puțini contribuabili au declarat venituri din tranzacții cu monede virtuale, de la an la an, iar încasările statului s-au redus de 20 de ori, conform datelor Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).
UE, cu ochii pe piața cripto
Reglementările în domeniul emiterii și tranzacțiilor cu monede virtuale sunt de ceva vreme o preocupare principală a autorităților europene, notează Alex Milcev, specialist în cadrul firmei de consultanță EY.
Acesta amintește că, după doi ani de modificări, adăugiri și revizuiri, plus dezbaterile aferente, Consiliul European a pus la punct Cadrul de reglementare al Uniunii Europene pentru piața monedelor virtuale, așa-numitul MICA – Markets In Crypto Assets, care va fi urmat de procedurile Uniunii pentru punerea în aplicare a proiectului de lege.
Potrivit formulărilor din comunicarea oficială care a însoțit anunțul, noul cadru juridic, cu aplicare strictă în zona UE, vizează transparența, divulgarea, autorizarea și monitorizarea tranzacțiilor de către furnizorii serviciilor de cryptocurrencies. Propunerea vizează crearea unei abordări uniforme în toate cele 27 de state membre, din punct de vedere legal și fiscal. Urmează votul în Parlamentul UE pentru ca Regulamentul MICA să poată fi legal implementat, începând cu anul 2024.
Legea, cunoscută sub numele de MICA, va impune noi reglementări pentru numeroși actori de pe piața monedelor virtuale. Astfel, pe lângă burse, reglementările sunt destinate în primul rând emitenților așa-numitelor “stablecoins”, care sunt ancorate la active existente, cum ar fi dolarul american sau euro. Detalii AICI
Avertismente recente pe piața cripto:
și
și