Premierul Florin Cîțu: România şi-a asumat „un sistem pentru salariul minim transparent şi predictibil”

România şi-a asumat „un sistem pentru salariul minim transparent şi predictibil care să fie folosit în perioada următoare”, a declarat premierul Florin Cîţu, citat de News.ro.

„E vorba de salariul minim. E o directivă pe salariul minim. Sunt discuţii în acest moment despre salariul minim la nivelul Uniunii Europene. România în acest moment şi-a asumat, pentru economia României, un sistem pentru salariul minim transparent şi predictibil care să fie folosit în perioada următoare”, a afirmat Florin Cîţu, întrebat, într-o conferinţă de presă susţinută după ce a vizitat sâmbătă Centrul de vaccinare de la Circul Metropolitan Bucureşti, despre poziţia Guvernului privind salariul minim discutat la nivelul UE.

Deputatul PSD Marius Budăi a acuzat recent că Executivul trimite circulare europarlamentarilor români, prin care le este recomandat să voteze împotriva intenţiei Comisiei Europene de instituire a unui salariu minim la nivelul UE.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Codași la salariul minim

Recent, ministrul Muncii Raluca Turcan afirma că România are aproximativ 1,6 milioane de lucrători care au salariul minim pe economie, numărul acestora fiind de cinci ori mai mare decât în urmă cu cinci ani.Un studiu realizat de Fundaţia Friedrich Ebert România și publicat luna trecută arăta că salariul minim din România este foarte scăzut, raportat la nevoile salariaţilor şi familiilor lor, dar și prin comparație cu celelalte țări membre ale Uniunii Europene. În acest context, politica salariului minim ar trebui în mod normal să facă parte dintr-o viziune mai amplă care să vizeze bunăstarea generală a populaţiei şi nu strict creşterea veniturilor, arătau concluziile raportului.

Salariul minim brut în România vs alte state UE

Salariul minim brut pentru 2021 a fost decis printr-o Hotarare de guvern publicată pe 13 ianuarie în Monitorul Oficial. Noul salariu minim brut este de 2.300 de lei, adică 1386 de lei “în mână”.

Salariul minim din Europa s-a modificat în 2021, potrivit calculatorvenituri.ro, portal care trece în revistă câteva modificări:

• În Portugalia – salariul minim brut a crescut cu aproximativ 4,7%. Pe teritoriul Portugaliei, salariul minim ajunge la 665 de euro;
• În Olanda – potrivit unui document guvernamental, salariul minim crește de două ori pe an, o dată pe 1 ianuarie și a doua oară pe 1 iulie. Începând cu 1 ianuarie 2021, salariul minim pentru angajații de peste 21 de ani a avut o creștere de aproximativ 3,86%, de la 1.680 de euro la 1.745 de euro. Legea nu prevede o valoare pe oră, acest lucru depinzând de programul de lucru al fiecărei persoane. Potrivit contractelor colective de muncă, programul de lucru normal este cuprins între 36,38 si 40 de ore pe saptamana;
• În Franța – ideea de salariu minim există de 51 de ani. Din 2008, au început să apară recalculări în funcție de inflație și de puterea de cumpărare. În ianuarie 2021, salariul minim din Franța a crescut cu aproape 1% față de anul precedent, ajungând la 10,25 euro pe oră. Anterior, în 2012, sindicatele au propus o creștere mai mare a salariului minim decât cea propusă de guvern. Acest lucru nu s-a întâmplat, însă statul a oferit persoanelor care câștigă salariul minim un bonus care a ajuns, în 2019, la 90 de euro. La finalul lui 2019, aproximativ 4,3 milioane de gospodării beneficiau de acest bonus.