Foto: Guvernul României
România şi-a îndeplinit obiectivele de alocare a 2% din PIB pentru bugetul de apărare, iar anul acesta guvernul își asumă ridicarea acestui procent la 2,5%, a spus premierul Nicole Ciucă, după întâlnirea cu Thierry Breton, comisarul european pentru Piaţă Internă, aflat în vizită în România. Premierul a spus că s-a abordat și subiectul Schengen și a vorbit și despre ambițiile României de a deveni jucător în domeniile semiconductori sau baterii litiu-ion. Pe de altă parte, Breton a lăudat România că și-a crescut alocarea pentru Apărare, în ciuda “sacrificiului” legat de deficit.
Conform declarațiilor de la finalul întâlnirii, cei doi au discutat și despre tranziție verde, energie și detalii legate de Centrul de competențe cyber al Uniunii Europene, care urmează să fie deschis la București, pe data de 9 mai. “Au fost, de asemenea, abordate subiecte legate de modul în care continuăm să sprijinim Ucraina și Republica Moldova și, nu în ultimul rând, am discutat cu domnul comisar subiectul Schengen, care este foarte important nu doar pentru țara noastră, ci pentru întreg ansamblul de măsuri care se iau la niveluri europene, și, odată ce vom dobândi acest statut, există o serie întreagă de aspecte care facilitează toate demersurile care se iau la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor de sprijin al tuturor țărilor de pe Flancul Estic, precum și al Ucrainei și Republicii Moldova”, a spus Ciucă.
Acesta a amintit că România și-a îndeplinit obiectivele de alocare a 2% din Produsul Intern Brut pentru bugetul de apărare. “Anul acesta discutăm despre o asumare de ridicare a acestui procent la 2,5, ceea ce înseamnă că avem un spectru mai mare pentru abordările care au fost și sunt pe agenda de lucru atât a Uniunii Europene, cât și a Alianței Nord-Atlantice. Desigur, este un angajament al Uniunii Europene în a ne întări capacitățile de apărare, în a relansa industria de apărare în contextul războiului din Ucraina, dar, în același timp, este o perspectivă pe care am discutat-o cu domnul comisar în ceea ce privește capacitatea noastră de a ne pregăti și de a ne întări reziliența și capacitățile pentru a face față nu doar provocărilor actuale, ci și provocărilor viitoare”.
Ciucă a mai ținut să îi mulțumească comisarului pentru sprijinul acordat pentru dezvoltarea proiectelor noastre pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. “Am prezentat elementele legate de proiectele României în ceea ce privește dezvoltarea capabilităților de reactoare modulare mici, care, de asemenea, vor constitui o perspectivă importantă în producerea energiei la nivel european. Am exprimat interesul României de a sprijini implicarea companiilor românești în proiecte importante de interes european comun, cum este IPCEI (Important Projects of Common European Interest), şi aici mă refer la domeniile semiconductori, baterii litiu-ion și, desigur, am discutat despre faptul că România este o țară care deține resurse minerale care pot fi folosite în acest scop și, în același timp, România are un nivel de ambiție astfel încât aceste resurse să fie prelucrate și utilizate în procesul de industrializare în țara noastră, putând în felul acesta să realizăm o valoare adăugată mai mare a tot ceea ce înseamnă potențialul țării noastre”, a spus Ciucă.
Ciuccă a vorbit și despre “relevanța pe care țara noastră ar căpăta-o în momentul în care ar deveni membru Schengen”, statut la care, deocamdată, doar aspirăm. “Nu există niciun fel de dubiu că aici nu este vorba doar de libertatea de mișcare a cetățenilor, aici discutăm de libertatea de mișcare a afacerilor și a serviciilor, aspect care într-adevăr va facilita inextenso eforturile care se fac la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini atât Ucraina, cât și Republica Moldova. Și pentru că am făcut referire la cele două țări, am convenit, de asemenea, să ne aducem aportul nostru la tot ceea ce înseamnă procesul de aderare al Ucrainei și Republicii Moldova la Uniunea Europeană”, a spus Ciucă.
“Există un război pe continentul nostru. Am decis să sprijinim cererea guvernului ucrainean, am hotărât să fim prezenți la îndemnul ucrainean, e important să furnizăm ce e nevoie, în termeni de muniție și capacități. Avem, din fericire, ce ne trebuie ca să construim industria de apărera în Europa din nou, dar trebuie să o facem împreună, trebuie să facem ce putem pentru a crește capacitățile de apărarea, inclusiv dacă e necesar să punem bani pentru a crește drastic capacitățile noastre de apărare și o vom face”, a spus Breton.
Acesta a vorbit și despre creșterea alocării din PIB pentru Apărare.
“A fi într-o economie de război înseamnă să faci alegeri, să faci ce trebuie pentru securitatea cetățenilor, ați decis să creșteți bugetul de apărare de la 2%, la 2,5%, e ceea ce înseamnă să fii într-o economei de război, v-ați crescut deficitul, pentru că asta înseamnă că trebuie să alegeți. În ultimii 3 ani, împreună cu criza, cu criza energetică, cu hiper-inflația, războiul – toate au avut impact asupra statelor membre într-o formă sau alta. La anul poate acest procent va fi 3%, asta înseamnă să fii în situația să iei alegeri, într-o situație dificilă, fiecare stat membru a trebui să facă asta”, a mai spus comisarul european.
”Am încredere că România va putea să joace un rol şi mai important în industria de apărare şi când o ţară cheltuie peste 2% din PIB, securitatea cibernetică este un alt element foarte important. Vom construi domul cibernetic, scutul cibernetic dar pentru asta trebuie să avem competitivitate”, a completat el.
Acesta a atins și tema energiei nucleare.
“Suntem într o criză energetică, statele membre sunt libere să decidă ce trebuie făcut. Unii au decis să scape total de energia nucleară (Germania, n.red.), unii au decis că e vorba de un rol important. E important să amintim tuturor că până în 2050 trebuie să ne asigurăm că vom putea livra ce e importan tpentru mediu, că avem nevoie de cel puțin 20% energie regenerabilă pentru electicitate”, a mai spus Breton.