Presa bulgară: În România, pensia minimă va fi de 394 de euro, cea medie în Bulgaria este de 403 euro

Pensiile din România vor crește în medie cu 40% de la 1 septembrie 2024, pe fondul campaniei pentru alegerile parlamentare. Noua Lege a pensiilor a fost aprobată de guvern și adoptată de parlament. Acesta intră în vigoare la 1 ianuarie anul viitor, scrie publicația bulgară 24Chasa, conform Rador Radio România.

Creșterea va fi diferită, dar toate pensiile vor fi recalculate, transmite Romania Insider. „Unele pensii pot crește cu 1%, altele pot crește cu 80%, dar conform calculelor, vom avea o creștere medie a pensiilor de 40%”, a comentat ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu. Creșterea pensiilor va costa aproape 55 de miliarde de lei, sau 11 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 3% din PIB-ul României.

Conform formulei de recalculare, 1.200.000 de români care beneficiază de asistența socială minimă vor primi o creștere a pensiei de 87,4%, adică 1.960 lei (394 euro) față de 1.825 lei (367 euro) dacă au lucrat 35 de ani cu un salariu minim.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Asta înseamnă că cea mai mică pensie din România va fi aproximativ aceeași cu cea medie din Bulgaria. Pentru acest an, în Bulgaria, se așteaptă să ajungă la 788,10 de leva, adică 403 euro. De fapt, România este deja înaintea Bulgariei nu numai la pensii, ci la toți ceilalți indicatori economici. La începutul tranziției, de exemplu, în 1989, România a avut un PIB pe cap de locuitor de două ori mai mic decât Bulgaria. În 2006, cu puțin timp înainte de intrarea noastră în UE, acest indicator a fost aproape egalat. România are acum un PIB cu 31% mai mare decât Bulgaria și este la egalitate cu Ungaria și Portugalia.

Potrivit datelor Eurostat privind riscul de sărăcie și excluziune socială pentru anul 2020, ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie și excluziune socială în Bulgaria a fost de 33,6%. În România, vorbim de 35,8% din populație. Din nou din aceleași date – venitul mediu anual (după scăderea tuturor impozitelor și deducerilor) al românului era atunci de 4.267 de euro, în timp ce în Bulgaria este de 4.612 de euro.

În prezent, salariul mediu anual înainte de impozitare în România ajunge la 13.000 de euro, în timp ce în Bulgaria este cu aproximativ 10% mai mic.

Există o diferență semnificativă în ceea ce privește salariul minim. România plănuiește să-l majoreze la 3.300 de lei pe lună, ceea ce înseamnă peste 1.300 de leva. În prezent, este de 3.000 de lei (1.182,22 de leva). În Bulgaria, începând de anul viitor, salariul minim va fi de 933 de leva, față de 780 de leva în acest moment.

În ceea ce privește salariul mediu, Bulgaria este de asemenea în urmă – în octombrie, în România, era de 6.462 lei, ceea ce înseamnă 2547,64 leva. Cele mai recente date ale INS arată că în Bulgaria remunerația medie în trimestrul III al anului 2023 a ajuns la 2.000 de leva. În ceea ce privește riscul de sărăcie, tendința în cele două state balcanice membre ale Uniunii Europene, în ultimii doi ani, este contradictorie – în timp ce în Bulgaria ponderea săracilor este în creștere, în România este în scădere, deoarece în 2019 a fost de 36,3%. O diferență și mai mare se observă dacă ne uităm la datele Eurostat privind puterea de cumpărare. Bulgaria face progrese, dar destul de încet. De exemplu, în 2010 indicatorul era de 45% din nivelul mediu în UE, iar în 2022 va ajunge la 57%.

Doar că în România puterea de cumpărare a crescut de la 53% în 2010 la 75%. Vestea proastă pentru Bulgaria este că România are șanse mari să o depășească și mai mult. O serie de studii din UE arată că, odată ce o economie depășește pragul de 70% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor al UE, urmează o dezvoltare rapidă. Exemple în acest sens sunt Portugalia și Irlanda. Ceea ce dă motive să credem că economia românească va continua să se miște rapid și va ajunge în curând din urmă nivelul mediu european. Pentru Bulgaria, nu există astfel de perspective deocamdată.

Tendința este similară și privind investițiile, dacă acestea sunt măsurate prin formarea de capital fix. Pentru perioada 2010-2022, creșterea reală în România este de 3,9%, iar la noi se înregistrează o scădere de 0,1%. Se dovedește că în economia românească sunt investite cu 57% mai multe fonduri comparativ cu 2010, iar în Bulgaria – cu 3% mai puțin.

În conformitate cu PIB-ul pe cap de locuitor, măsurat prin paritatea puterii de cumpărare, Bucureștiul este deja mai bogat decât Viena și depășește de două ori Sofia. La capitolul infrastructură, bulgarii sunt într-o situație similară cu românii. România abia acum urmează să își construiască inelul de autostradă, la fel stau lucrurile și în Bulgaria. Liniile de cale ferată sunt într-o stare similară cu cele bulgare, dar acest lucru se poate schimba în curând.

În domeniul sănătății, cele două țări, în ultimii ani, se situează invariabil pe ultimul loc la indicele Euro Health Consumer din UE.

Dar și aici, România este cu un pas înainte, cu cei 661 de euro alocați de persoană pe an, iar în Bulgaria suma este de 626 de euro, arată datele Eurostat. Și în urmă cu doar trei ani a fost invers – România era pe ultimele locuri în UE, cu 584 de euro de persoană pentru asistență medicală, în timp ce în Bulgaria se alocau 587 de euro.

Probabil că se va dovedi că acum bulgarii îi devansează pe români doar la capitolul inventatori. Potrivit datelor de la Oficiul Bulgar de Brevete, este clar că a crescut activitatea inventatorilor autohtoni de a prezenta brevete europene. Potrivit acestui indicator, Bulgaria este înaintea României și Croației, întrucât în Bulgaria numărul cererilor este de 5,8 la 1 milion de locuitori, iar brevetele eliberate – 3,3.