Presa maghiară: Ungaria speră că va avea cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în 2024

Dacă previziunile Cabinetului se dovedesc a fi corecte, creșterea economiei ungare în 2024 ar putea ajunge pe primul loc în Uniunea Europeană. Creșterea stabilită a PIB-ului intern depășește cu mult așteptările regionale și din Europa de Vest, scrie publicația maghiară Világgazdaság, conform Rador Radio România. Scopul guvernului este creșterea dinamică a PIB-ului cu 4 la sută.

Poate cea mai importantă întrebare de natură economică a anului 2024 este: cât de mult va creşte PIB-ul Ungariei. Țara este înfometată de expansiune, deoarece anul 2023 a adus doar stagnare, în cel mai bun caz, și o ușoară recesiune sau scădere, în cel mai rău caz.

În schimb, anul acesta toată lumea se așteaptă la creștere, deși diferitele prognoze arată o abatere perceptibilă. Impulsul inițial a fost dat de cele mai recente date despre PIB: produsul intern brut al Ungariei în trimestrul trei al anului 2023, conform datelor ajustate, a scăzut cu 0,3 la sută față de aceeași perioadă a anului precedent, dar trimestrial a crescut deja cu 0,9 la sută. Ceea ce a însemnat în acelaşi timp că scăderea producției economice a luat sfârșit după un an.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Economia a crescut mai mult în Ungaria decât oriunde altundeva în Europa

Dar s-a constatat şi faptul că nu doar s-a reuşit, ci s-a reuşit cu bine depăşirea recesiunii. La urma urmei, creșterea internă trimestrială a depășit semnificativ media UE (plus 0,1 la sută). Este adevărat că modificarea anuală a volumului a fost mai scăzut (aici, conform primei estimări, cifra UE a fost de plus 0,1%). În tot cazul, Guvernul a atras atenţia chiar de atunci asupra faptului că creșterea ungară poate fi considerată una dintre cele mai bune din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor trimestriale, performanţa economiei irlandeze (minus 1,8 la sută), austriece (minus 0,6 la sută), cehe (minus 0,3 la sută), estone (minus 0,2 la sută), portugheze (minus 0,2 la sută), germane (minus 0,1 la sută), lituaniene (minus 0,1 la sută), franceze (plus 0,1 la sută), spaniole (plus 0,3 la sută), belgiene (plus 0,5 la sută) și letone (plus 0,6 la sută) a rămas în mod vizibil în urma economiei ungare. Și dacă totul este adevărat, această diferență și avantajul ungar vor rămâne şi pe tot parcursul anului 2024.

Cât de mult va crește economia ungară în 2024?

Prima este promisiunea ministrului de Finanțe, Mihály Varga, iar cea de-a doua este promisiunea ministrului Economiei Naționale, Márton Nagy. Indiferent care este mai aproape de realitate, aceste rezultate ar însemna cu siguranță o creștere economică importantă. Dar pentru a putea percepe ponderea sa reală, merită să aruncăm o privire asupra angajamentelor care au fost luate în Europa în unele țări în ceea ce privește creșterea economică în 2024. În acest scop, ziarul economic ungar “Világgazdaság” a colectat ultimele prognoze din decembrie-ianuarie – desigur, nu întotdeauna cele guvernamentale – despre perspectivele din ţările UE.

Cât de mare poate fi creșterea economică în țările din regiune, în 2024?

Merită atenţie mai întâi cifrele regionale. Merită să începem rândul cu Ucraina, fie și doar din cauza situației sale deosebite și în același timp extrem de dramatice.În această țară, care este lovită de invazia rusă pentru al doilea an, se preconizează o creștere de 3% pentru acest an. Această cifră nu trebuie să înşele pe nimeni, deoarece această creştere se datorează în mare măsură subvențiilor externe. Urmează România, unde Guvernul se așteaptă la o creștere economică de 3,4 la sută. În Bulgaria, prognoza este aproape aceeași, respectiv 3,3 la sută. Serbia nu este ţară membră UE, însă este, totuşi, o ţară importantă la nivel regional. Aici scopul este atingerea unei creşteri economice de 3,5 la sută. Croaţia poate înregistra rezultate mai bune din mai multe puncte de vedere. Cu toate acestea, creșterea PIB-ului de 2,6 la sută în 2024 va fi sub cea din Ungaria. În Slovenia, pentru acest an a fost planificată o creștere de 2,2%. În Austria, creşterea va fi doar de 0,6 la sută, adică poate fi chiar peste stagnare. Situația este mai bună în Slovacia, unde există șanse pentru o creştere de aproximativ 2 la sută. Cehia calculează și ea cu un indicator similar, dar oarecum mai scăzut: 1,9 la sută. Polonia a rămas oarecum peste acestă zonă și a înregistrat o așteptare de 2,3 la sută.

Dacă comparăm aceste estimări şi analize guvernamentale şi ale băncilor centrale cu cele ale Cabinetului ungar, se poate observa că, dacă previziunile se vor confirma, creșterea economiei ungare va fi de neegalat în regiune în acest an.

Cât de mare poate fi creșterea economică în Uniunea Europeană în 2024?

Pentru a obține o imagine completă, merită să extindem cercul către alte țări din UE, în principal cele din Europa de Vest, pentru a afla despre previziunile lor economice și cum se raportează toate acestea faţă de așteptările din Ungaria. În acest sens, nu există date mai importante decât cele ale Germaniei, care este cea mai mare economie a Europei și are un efect semnificativ și asupra performanței Ungariei. În Germania nu se pune problema creşterii, deoarece aici se așteaptă direct la o scădere, respectiv la un minus de 0,5 la sută. Cel puțin Italia nu se confruntă cu o recesiune, dar situația nu este nici aici foarte roz: italienii speră la o creștere de doar 0,7 la sută. Potrivit Ministerului de Finanțe al Franței, se aşteaptă la o creștere a PIB-ului de 1,4 la sută, deși, experții spun că cel mult jumătate din aceasta poate fi atinsă. În Spania, conform ultimului amendament al băncii centrale, este de așteptat o creștere de 1,6% din 2024. Nici Suedia nu poate să se laude decât cu o speranţă de 0,2%. În Belgia, în centrul instituțional al Uniunii Europene, se preconizează o creștere de 1,23 la sută. În Olanda, în acest an poate avea loc o creștere de 3%. În Portugalia, traiectoria de creștere s-a schimbat recent în scădere și acum arată doar 1,2 la sută. În Irlanda, banca centrală este, de asemenea, pesimistă și acum vede o creștere de 2,5% ca fiind realistă. La Luxemburg, climatul este, de asemenea, pesimist, și se pregătesc pentru o creștere de 2% după revenirea din recesiune. În Estonia, criza se adâncește, așa că este foarte discutabil dacă așteptările bugetare de 2,7 la sută vor trebui modificate.

Prin urmare, o imagine similară cu cea din regiune apare mai la vest de Ungaria, astfel că perspective de creştere mai bune decât în Ungaria nu există nicăieri. Acum nu mai rămâne decât să se confirme optimismul Cabinetului ungar.