Președintele interimar Ilie Bolojan a declarat vineri că UE a găsit o formulă ca majorarea cheltuielilor de apărare să fie scoasă din calculul deficitului bugetar, în contextul în care România are deja un echilibru bugetar fragic și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
El a precizat însă că orice Guvern, atât cel actual, cât și un alt posibil Guvern viitor, va trebui să reducă cheltuielile bugetare în general, să crească veniturile și să acceseze fondurile europene, pentru ca majorarea cheltuielilor de apărare să fie totuși sustenabilă și suportabilă.
Reporter: Ați stabilit un mandat concret în legătură cu cât poate crește România cheltuielile de apărare, putem trece de acel 2,5% din PIB?
Ilie Bolojan: Nu s-a stabilit un mandat imperativ, pentru că ar impune niște constrângeri și nu ți-ar permite să te adaptezi la discuțiile care au loc.
Cred că România are deja un buget de apărare crescut. Cred că el ar putea crește etapizat, într-un an, doi să ajungă la 3%, dacă nu se impun alte creșteri sub presiune.
Un lucru important pentru a asigura această creștere este că s-a găsit o formulă ca această suplimentare de cheltuieli pe apărare să fie scoasă din calculul deficitului în așa fel încât să nu avem și această presiune.
Dar, în termeni reali și pe fond deci, România având un deficit destul de mare, niciun Guvern, cel actual și cine va veni, nu va putea să nu ia în calcul o reducere a cheltuielilor bugetare în general, o accesare a fondurilor europene pe care le avem la dispoziție și o creștere de venituri, în așa fel încât, nu doar din punct de vedere contabil, ci și din punct de vedere real, această creștere a bugetului de apărare să fie într-adevăr suportabilă, sustenabilă și în condițiile în care o parte din aceste creșteri de bugete se reîntorc în economie sub forma unor infrastructuri conective sau portuare, de exemplu, care pot avea și valențe civile, sau a dezvoltării industriei naționale de apărare, va fi un lucru bun.