Sursa foto: Pixabay
Facturile la electricitate și gaze au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, după creșterea care a început înainte de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a urcat vertiginos până în 2022, arată datele Eurostat. În valoare absolută, România plătește prețuri sub media UE, atât la energie electrică, cât și la gaze naturale. Însă raportat la puterea de cumpărare, lucrurile se schimbă, cel puțin din punct de vedere al prețurilor la electricitate.
În a doua jumătate a anului 2023, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici din UE au scăzut (28,5 EUR/100 kWh) în comparație cu prima jumătate (29,4 EUR/100 kWh) și au crescut ușor în comparație cu a doua jumătate a anului 2022 (28,4 EUR/100 kWh). Costul energiei, al aprovizionării și al rețelei, stabilizat în primul semestru din 2023, înregistrează o scădere în al doilea, rămânând totuși la niveluri ridicate, comparativ cu costul de dinaintea vârfului de preț din 2022.
Prețul mediu al gazelor naturale pentru gospodării în al doilea semestru din 2023 a scăzut (11,3 EUR per 100 kWh) în comparație cu primul semestru din 2023 (11,9 EUR per 100 kWh) și cu al doilea semestru din 2022 (11,4 EUR per 100 kWh). Scăderea costurilor cu energia, aprovizionarea și rețeaua, începută deja în primul semestru din 2023, și-a continuat cursul descendent. Pentru consumatorii non-casnici, această scădere este mai pronunțată, ceea ce arată condiții mai bune pentru industrie.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Românii plătesc prețuri mici, în valoare absolută
Românii plătesc prețuri sub media UE la energie electrică și gaze naturale, în valoare absolută. Mai precis, un consumator român plătea circa 0,18 euro pe KWh, în al doilea semestru din 2023, respectiv circa 0,80 lei / KWh.
Prețurile energiei electrice în a doua jumătate a anului 2023 erau cele mai ridicate în Germania (0,4020 EUR pe KWh), Irlanda (0,3794 EUR pe KWh), Belgia (0,3778 EUR pe KWh) și Danemarca (0,3554 EUR pe KWh) – a se vedea figura 1. Cele mai mici prețuri au fost observate în Ungaria (0,1132 EUR pe KWh), Bulgaria (0,1192 EUR pe KWh) și Malta (0,1279 EUR pe KWh). Pentru consumatorii casnici germani, costul pe KWh a fost cu 41 % mai mare decât prețul mediu din UE, în timp ce consumatorii casnici din Ungaria, Bulgaria și Malta au plătit mai puțin de jumătate din prețul mediu din UE.
România se numără de asemenea și printre țările cu cele mai mici prețuri medii ale gazelor pentru gospodării în prima jumătate a anului 2023, alături de Ungaria și Croația.
Raportat la puterea de cumpărare, România are unul dintre cele mai mari prețuri la energie electrică
Dar dacă ne uităm la raportarea la puterea de cumpărare, românii plătesc unul dintre cele mai mari prețuri din UE la energia electrică, în timp ce la gaze prețul este aproape de medie.
Exprimate în euro și raportat la puterea de cumpărare, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în a doua jumătate a anului 2023 au fost cele mai mari în Germania (40,2 euro), Irlanda (37,9 euro), Belgia (37,8 euro) și România (33,49 euro). În schimb, prețurile au fost cele mai mici în Ungaria (11,3 euro pentru 100 kWh), Bulgaria (11,9 euro) și Malta (12,8 euro).
La gaze, exprimate în euro și raportat la puterea de cumpărare, prețurile medii pentru gospodării în prima jumătate a anului 2023 au fost cele mai mici în Ungaria (3,3 euro pentru 100 kWh), Croația (4,6 euro) și România (5,6 euro) și cele mai mari în Suedia (20,7 euro), Irlanda (16,4 euro) și Olanda (24,8 euro).
Prețurile la gaze pentru consumatorii casnici au scăzut în a doua jumătate a anului 2023, ca urmare în principal a scăderii costului energiei și, într-o mai mică măsură, a taxelor, care revin treptat la nivelurile de dinaintea crizei după reducerile din 2022. Pentru consumatorii non-casnici, reducerile prețurilor la gaze au fost mai evidente în a doua jumătate a anului 2023.
Între a doua jumătate a anului 2022 și a doua jumătate a anului 2023, prețurile la gaze (în monedă națională) au crescut cel mai mult în Lituania (+68%) și au scăzut cel mai mult în Danemarca (-39%). Pentru consumatorii casnici, în total, 12 țări au raportat creșteri, în timp ce celelalte 12 care utilizează gaze, au raportat scăderi ale prețurilor. În sectorul industrial, toate țările, cu excepția a trei, au raportat scăderi, ceea ce indică o tendință clară de scădere a nivelurilor prețurilor la gaze.
Polonia (+32%), Slovacia și Germania (ambele +22%) au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri, în timp ce Grecia (-42%), Danemarca (-41%) și Bulgaria (-40%) au înregistrat cele mai mari scăderi.
