Prognozele Comisiei Europene pentru economia României s-au înrăutățit: PIB-ul real ar urma să crească cu doar 0,7% în acest an și cu 1,1 % în 2026/ Deficit de 6,2% anul viitor

Economia României ar urma să crească cu doar 0,7% în acest an și cu 1,1 % în 2026, abia în 2027 urmând să accelereze la peste 2 %, arată cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene. Instituția estimează că, după ce a atins un nivel maxim de 9,3 % din PIB în 2024, deficitul public general al României va scădea cu peste 3 puncte procentuale, ajungând la 5,9 % din PIB în 2027. Acesta ar urma să fie de 6,2% din PIB în 2026. În prognoza de primăvară, Comisia Europeană estima că România va avea deficit de 8,6% în 2025, iar creșterea economică era estimată la 1,4% pentru acest an și la 2,2% în 2026.

“CE estimează că majorarea reală a PIB-ului României va rămâne scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, întrucât consolidarea fiscală necesară frânează consumul privat și public, care este, la rândul său, afectat de o creștere bruscă a inflației, arată prognoza Comisiei Europene”, arată raportul.

“Cu toate acestea, economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, unei accelerări a cheltuielilor finanțate din PNNR și unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului real ar trebui să accelereze peste 2 %, pe măsură ce ritmul consolidării fiscale se va atenua. Piața muncii ar trebui să se răcească, în timp ce încetinirea consumului privat, puternic dependent de importuri, combinată cu rezistența exporturilor, ar trebui să reducă treptat deficitul extern semnificativ. Se preconizează că deficitul public general de 9,3 % din PIB în 2024 va scădea la 8,4 % din PIB în 2025 și la 6,2 % din PIB în 2026, datorită mai multor pachete de ajustări fiscale”, se arată în document.

Creștere modestă pe fondul unei consolidări fiscale semnificative

În 2025, creșterea PIB-ului real în România va încetini până la 0,7 %, după 0,9 % în 2024. Incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, iar adoptarea pachetelor de consolidare fiscală în timpul verii va reduce și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă, arată specialiștii CE. Se preconizează că o redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile rezistente vor susține economia.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

În 2026, se preconizează că efectul deplin al măsurilor ample de consolidare fiscală, și anume înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterea impozitelor, combinate cu o inflație încă ridicată, vor conduce la o ușoară contracție a consumului privat. Se preconizează, de asemenea, că consumul public va continua să scadă. Cu toate acestea, se preconizează că formarea brută de capital fix va accelera în mod semnificativ.

Scăderea consumului privat ar trebui, de asemenea, să limiteze puternic creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar trebui să își continue tendința pozitivă pe măsură ce creșterea salariilor încetinește în continuare, ceea ce va contribui în mod pozitiv la creșterea exporturilor nete.

În ansamblu, PIB-ul real ar trebui să crească cu 1,1 % în 2026.

În 2027, se preconizează o scădere a inflației și o relaxare a politicii monetare, ceea ce va sprijini relansarea investițiilor private și a consumului.

Per ansamblu, se preconizează că economia va crește cu 2,1%. Se preconizează că deficitul de cont curent va scădea treptat și va ajunge la 6 % din PIB în 2027. Riscurile la adresa previziunilor sunt orientate în sens descendent. O abatere semnificativă de la traiectoria de consolidare fiscală ar putea eroda încrederea și stabilitatea macroeconomică, notează documentul CE.

Piața muncii se “răcește”/ Creșterea salariilor, moderată 

În 2025, ocuparea forței de muncă a început să scadă din cauza încetinirii activității economice, ceea ce a dus la o creștere treptată a ratei șomajului. Cu toate acestea, afluxul de lucrători străini a continuat, indicând o cerere robustă de forță de muncă în unele sectoare, cum ar fi construcțiile și serviciile. Se preconizează că rata șomajului va crește ușor peste 6 % în 2025 și va scădea treptat până la 5,6 % în 2026 și 2027. Înghețarea salariilor din sectorul public și moderarea celor din sectorul privat în 2025 și 2026 vor încetini puternic creșterea salariilor nominale, transformând-o în negativă în termeni reali, arată documentul CE. După creșteri semnificative, moderarea creșterii salariilor va sprijini probabil competitivitatea externă.

Inflația accelerează din nou în 2025 și 2026

După ce inflația IAPC a scăzut la 5,8 % în 2024, creșterile de prețuri au accelerat în al treilea trimestru al anului 2025. Eliminarea în iulie a plafonului pentru prețurile energiei electrice pentru gospodării, împreună cu creșterea TVA și a accizelor, a determinat o creștere a inflației IAPC la 8,6 % în septembrie.

Se preconizează că inflația medie IAPC va crește la 6,7 % în 2025, înainte de a scădea sub 6 % în 2026, în conformitate cu consumul privat slab și efectele de bază puternic dezinflaționiste. Eliminarea plafonului pentru prețurile gazelor naturale în martie 2026 va încetini probabil procesul de dezinflație.

Deficitul public va scădea treptat

După ce a atins un nivel maxim de 9,3 % din PIB în 2024, determinat în principal de creșterea rapidă a cheltuielilor, se preconizează că deficitul public general al României va scădea cu peste 3 puncte procentuale, ajungând la 5,9 % din PIB în 2027. Această scădere reflectă adoptarea mai multor pachete de măsuri de consolidare fiscală de la sfârșitul anului 2024, conform documentului. În decembrie 2024, parlamentul a adoptat un pachet de măsuri de consolidare fiscală, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public în 2025 și măsuri generatoare de venituri în valoare de 0,3 % din PIB.

În iulie 2025, parlamentul a adoptat măsuri suplimentare de consolidare fiscală, care includ creșteri semnificative ale veniturilor fiscale (creșterea cotelor de TVA, extinderea bazei de contribuții pentru sănătate, creșterea accizelor și o cotă mai mare de impozitare a dividendelor) și prelungirea înghețării nominale a salariilor și pensiilor până în 2026. În septembrie, parlamentul a adoptat, de asemenea, o creștere a impozitării recurente a proprietăților rezidențiale și a taxelor de mediu.

Se preconizează că politica fiscală va fi restrictivă în 2025 și 2026, înainte de a deveni neutră în 2027. Se estimează că cheltuielile pentru apărare vor crește treptat de la 1,6 % din PIB în 2024 la 2,0 % din PIB în 2027.

Se preconizează că datoria publică va crește de la mai puțin de 55 % din PIB în 2024 la aproximativ 63 % din PIB în 2027, în principal ca urmare a deficitului primar ridicat al administrației publice și a creșterii preconizate a plăților de dobânzi.

Previziunile CE pentru economia UE

Previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna anului 2025 arată că, în primele trei trimestre ale anului 2025, creșterea economică a depășit așteptările.

Cu toate că această performanță foarte bună a fost impulsionată inițial de o creștere bruscă a exporturilor, datorată anticipării creșterilor tarifare, economia UE a continuat să crească în al treilea trimestru. Privind în perspectivă, se preconizează că activitatea economică va continua să se dezvolte într-un ritm moderat în perioada analizată în previziuni, în pofida unui mediu extern dificil.

Previziunile din toamna acestui an estimează că, în UE, PIB-ul real va crește cu 1,4 % în 2025 și în 2026, apropiindu-se de 1,5 % în 2027. Se preconizează că zona euro va reflecta această tendință, estimările fiind că PIB-ul real va crește cu 1,3 % în 2025, cu 1,2 % în 2026 și cu 1,4 % în 2027. Inflația din zona euro va continua să scadă, ajungând la 2,1 % în 2025 și menținându-se la aproximativ 2 % în perioada analizată în previziuni. La nivelul UE, se preconizează că inflația va rămâne ușor mai ridicată, scăzând la 2,2 % în 2027.

„Chiar și într-un mediu nefavorabil, economia UE a continuat să crească. Acum, având în vedere contextul extern dificil, UE trebuie să ia măsuri ferme pentru a debloca creșterea internă. Aceasta înseamnă accelerarea activității noastre în legătură cu agenda privind competitivitatea – inclusiv prin simplificarea reglementării, prin finalizarea pieței unice și prin stimularea inovării”, a declarat Valdis Dombrovskis, comisarul pentru economie și productivitate și pentru punere în aplicare și simplificare.