Proiectele din PNRR pe care România nu a ajuns la un acord cu Comisia: autostrăzi, irigaţii, cultură

cristian ghinea Sursa foto: Inquam Photos/George Călin

România și Comisia Europeană au diferențe de opinie pe proiectele de autostrăzi, irigații și cultură cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a declarat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. El a afirmat că România propune proiecte de numai 29 miliarde euro, în scădere de la 40 de miliarde euro, deoarece nu a existat o fundamentare foarte bună a costurilor pentru unele din acestea.

Cristian Ghinea a precizat că țara noastră nu renunță la proiecte, ci doar reduce sumele solicitate pentru acestea.

„Sunt 350 de linii de investiţie în PNRR. Am trecut aseară cu liderii coaliţiei prin toate. În cele mai multe cazuri vorbim de o reducere a sumelor pentru că au fost cazuri în care, aşa cum ne aşteptam, nu aveam o fundamentare foarte bună a fluxurilor. Nu este nimic dramatic. M-aş abţine însă de la a da detalii pentru că aş vorbi de nişte negocieri în curs”, a subliniat Cristian Ghinea, la Digi24.

Analize Economedia

inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1

Ministrul nu a vrut să spună la ce e România dispusă să renunțe în timpul dicuțiilor cu Comisia Europeană.

„S-a făcut o consultare cu toate ministerele şi cu toate patronatele, sindicatele, ONG-urile, autorităţile locale. Am făcut o listă de priorităţi care la acel moment era la 100 şi ceva de miliarde, ceea ce arată nevoia de dezvoltare şi de investiţii a României. Apoi am făcut o primă selecţie ca să ajungem la 40 (miliarde, n.r.). Pe acestea am lucrat, le-am dezvoltat tehnic. Am început procesul de consultare cu Comisia Europeană. Am primit feedback pe toate. Şi apoi a urmat o propunere din partea noastră de a reduce din investiţii pe zonele mai problematice cu mediul, unde nu erau fixe prin recomandările de ţară şi această propunere în cea mai mare parte a ei a fost acceptată de preşedinte şi coaliţie aseară”, a spus Cristian Ghinea.

El a explicat că mai sunt puncte în care există diferenţe de opinie între Guvern şi Comisia Europenă, precum fondul pentru Unităţile Administrativ Teritoriale sau cu fondurile pentru cultură.

„Nu înseamnă că e cu scandal sau că e cu ceartă. Pur şi simplu avem opinii diferite. Aşa cum am primit de la Comisia Europeană feedback de mai mult de 150 de pagini pe componente. Cele mai multe dintre comentariile Comisiei le-am integrat, am schimbat, am modificat, am adus clarificări, am spus unde nu suntem de acord. Acesta este procesul de negociere şi de consultare absolut obişnuit în relaţia cu Comisia Europenă”, a spus Cristian Ghinea.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat că există teme unde s-a înţeles cu Comisia Europeană, dar că există şi puncte unde nu s-a agreat.

„Unde nu am agreat v-am spus: autostrăzi, irigaţii, cultură şi mai sunt câteva. Doar că repet, trebuie să ne limităm fronturile de negociere. Nu putem să vrem tot şi mai ales trebuie să avem argumente tehnice foarte bune acolo unde vrem. Pe autostrăzi avem proiecte care pot fi gata până în 2026. Prioritatea absolută este Autostrada spre Moldova, A7. Acolo suntem fermi, stăm pe această poziţie. Dacă va fi acceptată nu am de unde să vă spun pentru că până la urmă butonul e la Comisie. Acest regulament european prevede că planul trebuie să fie aprobat de Comisie. Tocmai de aceasta spun, hai să avem avem un moment de maturitate politică, hai să stăm uniţi în jurul acestor obiective. Dacă avem ceva de discutat pe fond, discut şi cu opoziţia şi cu toată lumea care trebuie, Odată agreat hai să avem un moment de unitate în care susţinem aceleaşi lucruri la Bruxelles. Din păcate nu se întâmplă asta şi nu înţeleg de ce avem această garagaţă pe proces, când de fapt obiectivele politice de transformare ale României le înţelegem”, a declarat Cristian Ghinea.

De asemenea, el a menţionat că România are un sistem de audit care trece de criteriile Comisiei Europene. Ministrul a declarat că a avut loc o discuţie despre care tip de audit să fie folosit şi s-a decis să fie utilizat cel de la fondurile europene clasice iar acesta este o garanţie pentru Comisie că nu se vor fura banii.

El a mai spus că termenul pentru depunerea planului este 31 mai şi că este foarte mult de muncă la partea tehnică.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a declarat miercuri seara că în şedinţa de coaliţie s-a agreat un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) de 29 de miliarde de euro, urmând să meargă la Bruxelles, împreună cu premierul Florin Cîţu, pentru negocierile finale.

România va depune Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pe 31 mai.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

Comentarii

  1. V-am spus!
    AICI.
    De zeci de ori.
    Nu aveti proiecte!
    Nicio strategie!
    Fara Directie!
    Fara busola!

    Nu merge cu miloaga!

    Nu aveti proiect cu o fabrica performanta pentru vaccinuri!
    V-ati dus cu desene si evident ca nu desene finanțează UE!

    Irigatiile nu se fac cu declarații, lucrare foarte grea pentru tara asta si voi nici nu stiti de unde sa apucati problema.

    A costat din care stiu eu circa 5-6 miliarde $ asa zisul canal de irigații Bărăgan -Siret.
    La cca 150 km de canal cu toate conectarile, cu toate utilajele si toata forta de munca disponibilă atunci (10.000 oameni) s-a muncit 5 sau 6 ani cel putin.
    Astăzi a rămas doar canalul.
    Conductele subterane care sa duca apa la solele care se irigau atunci nu mai sunt.
    Sunt distruse.

    Ce sa refaci un sistem de irigații de 500 mii de ha este nevoie de un efort considerabil.
    Mai bine faci o centrala nucleara azi decat un sistem de irigatii.

    V-ati dus la CE cu lectia neînvatată!

    Domnul Diriginte e supărat degeaba!
    N-are cu cine!
    Niste fripturisti , habarnavisti!

Comments are closed.

Comentarii

Pentru a posta un comentariu, trebuie să te Înregistrezi sau să te Autentifici.