Proiectul centurii ocolitoare a oraşului Comarnic, care va fluidiza traficul către staţiunile de pe Valea Prahovei şi către Braşov, a primit avizele necesare pentru avansarea lucrărilor din partea Comisiei Tehnico-Economice a Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru proiectul tehnic de execuţie şi revizuirea studiului de fezabilitate, din partea Comisiei Tehnico-Economice Centrale a DEER pentru aspectele ce ţin de reţeaua electrică, precum şi avizul OCPI privind noul coridor de expropriere, relatează News.ro. Urmează o Hotărâre de Guvern care să includă modificările necesare traseului.
„Recent, proiectul a primit avizele finale necesare pentru avansarea lucrărilor, printre care aprobarea Comisiei Tehnico-Economice a CNAIR pentru proiectul tehnic de execuţie şi revizuirea studiului de fezabilitate, avizul Comisiei Tehnico-Economice Centrale a DEER pentru aspectele ce ţin de reţeaua electrică, precum şi avizul OCPI privind noul coridor de expropriere, necesar pentru consolidarea versanţilor adiacenţi traseului. Aceste ultime două avize au fost transmise către CNAIR în vederea obţinerii unei noi Hotărâri de Guvern care să includă modificările necesare traseului centurii, asigurând astfel derularea fără obstacole a proiectului”, anunţă, vineri, Consiliul Judeţean Prahova, instituţie care coordonează realizarea centurii ocolitoare a Comarnicului.
Antreior, președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu, spunea că Centura Comarnic necesită noi exproprieri pentru consolidarea versanților și ajustări pentru relocarea rețelelor de utilități, care „nu au fost prevăzute într-o manieră optimă în proiect”.
Ministerul Transporturilor a emis la finalul lui septembrie Autorizația de Construire pentru încă 3 kilometri și un pasaj de pe Centura Comarnic, aceasta fiind a patra autorizație pentru proiect și acoperă lucrări de 50 de milioane lei.
Construcţia centurii ocolitoare a oraşului Comarnic este considerată un „proiect esenţial” pentru fluidizarea traficului pe Valea Prahovei. Drumul va avea o lungime de aproape şase kilometri şi este proiectat pentru a permite o viteză de deplasare de până la 90 km/h, reducând astfel semnificativ timpul necesar traversării zonei.
Noua arteră va ocoli oraşul Comarnic dinspre vest, oferind o alternativă la DN1. Proiectul prevede construcţia a trei poduri şi dublarea podului existent peste râul Prahova de pe drumul judeţean 101R. De asemenea, este prevăzută construirea unui pasaj peste râul Prahova şi peste calea ferată Ploieşti-Braşov. Potrivit proiectului, la intersecţiile cu DN1 vor fi amenajate sensuri giratorii care să facă legătura între noul drum şi reţeaua rutieră existentă.
Proiectul este finanţat de Ministerul Transporturilor prin CNAIR în cadrul Programului Operaţional de Transport 2021-2027, investiţia ridicându-se la aproximativ 300 de milioane de lei.
Constructorul Centurii Comarnic, zonă critică pe DN 1 Valea Prahovei, este Asocierea constructorilor români Frasinul-Arthenis. Profilul este de Drum Național cu o bandă/sens, iar lucrările mai dificile sunt podurile peste Prahova și Magistrala CFR București – Brașov.
Contractul pentru Centura Comarnic a fost semnat în mai 2023 și prevede un termen de 24 luni (3 luni proiectare și 21 execuție), însă CJ Prahova dorea finalizarea înainte de termen. Instituția dădea inițial asigurări că centura va fi inaugurată în decembrie 2024. Ulterior, un mesaj transmis de Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, arăta că drumul va fi inaugurat abia anul acesta.
Conform contractului, durata de execuție a lucrărilor pentru Centura Comarnic este de 21 de luni, iar lucrările pregătitoare au început în toamna anului trecut, dar fără a avea Autorizația de Construire Completă. Avizul pentru jumătate din proiect a fost emis de-abia la sfârșitul lunii ianuarie 2024, după cum Economedia a explicat aici.
La începutul lunii septembrie, lucrările ajunseseră la un stadiu fizic de numai 40%, astfel că șansele sunt ca drumul să fie inaugurat abia anul acesta, deși anterior Consiliul Județean Prahova insista pentru deschiderea circulației în 2024.
Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, a transferat în 2020 proiectele Centurilor Comarnic și Bușteni. CJ Prahova a reușit deocamdată să înceapă lucrările doar pe varianta Comarnic. Centura Bușteni – Azuga, un contract de peste 500 milioane de lei, a fost atribuită antreprenorului prahovean CONI.
Centura Bușteni – Azuga va avea un tunel cu o lungime de 90 de metri care subtraversează oblic DN 1 și Magistrala CFR București – Brașov, dar și un semitunel cu o lungime de aproape 150 de metri, parțial îngropat la intrare în Azuga, cele două lucrări de artă fiind printre cele mai dificile de pe traseul complet de 9 kilometri prevăzut pentru șoseaua care va funcționa ca o centură a celor două stațiuni, după cum a explicat Economedia. Traseul propus pentru drumul de descărcare are o lungime totală de 9,434 km și este structurat astfel:
– Tronson I: km 0+000 (intersecţie cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Sinaia şi Poiana Ţapului – DN 1, km 127+600) – km 1+600, lungime 1,60 km (extravilan);
– Tronson II: km 1+630 (ieşire din DN 1, km 128+300 prin dreapta) – km 6+760 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta), lungime 5,13 km (intravilan Buşteni);
– Tronson III: începe la intersecţia cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Buşteni şi Azuga – DN 1, km 133+550 prin dreapta, lungime 0,52 km (extravilan);
– Tronson IV: km 7+250 (ieşire din DN 1, km 134+050 prin dreapta) – km 9+434 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta).