Mai mulți activiști protestează, miercuri, în fața sediului Ministerului Energiei, conform imaginilor obținute de Economedia.
Reamintim, ministrul Sebastian Burduja s-a plâns recent că proiectele strategice din domeniul energiei sunt atacate sistematic de ONG-uri de mediu. El a transmis că nu toate investiţiile româneşti sunt nocive pentru mediu și le-a solicitat public tuturor directorilor companiilor naţionale din energie să ceară în instanţă daune-interese în cuantum maxim împotriva acelor ONG-uri de rea-credinţă.
Burduja a indicat organizația Greenpeace, subliniind că un tribunal american a decis că acest ONG trebuie să plătească 660 de milioane de dolari pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic. El nu s-a ferit să lanseze sugestia că prin acțiunile Greenpeace sunt apărate, de fapt, interesele Rusiei.
„Nu e un caz izolat. De la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiţie) la hidrocentralele noastre (1,4 miliarde de lei investiţie la hidrocentrala Răstoliţa), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanţă de ONG-uri de mediu. Oare chiar toate investiţiile româneşti sunt nocive pentru mediu? Oare o investiţie finalizată în proporţie de până la 98% are un impact atât de grav asupra mediului prin ultimele două procente rămase de executat, de zeci de ani? Gazul rusesc, când se importa în România, nu era poluant? Nu era toxic? De ce nu protestau aceste ONG-uri atunci? De ce nu au protestat când au eşuat cele două petroliere ruseşti cu mii de tone de păcură în Marea Neagră, cauzând, acum doar câteva luni, o tragedie majoră pentru ecosistemul marin? Este clar: România trebuie să se apere cu toate forţele. Aceste acţiuni în instanţă nu sunt, de obicei, despre protecţia mediului, ci despre blocarea dezvoltării naţionale şi a securităţii noastre energetice. Tactici de hărţuire, procese intentate cu rea-credinţă, avocaţi foarte bine plătiţi – toate par că fac parte dintr-un plan de sabotare a independenţei noastre”, a spus Burduja.
Marți, circa 75 de organizaţii ale societăţii civile i-au solicitat premierului Marcel Ciolacu, printr-o scrisoare deschisă, demiterea urgentă a ministrului Energiei, Sebastian Burduja, acestea condamnând „represaliile ordonate” de către ministru la adresa celor care iniţiază demersuri în justiţie, potrivit Agerpres.
„În ultimele luni, ministrul Burduja a lansat acuzaţii nefondate împotriva organizaţiilor care contestă proiecte energetice cu impact negativ asupra mediului. Acesta a solicitat companiilor naţionale din energie să ceară daune exagerate în litigiile cu ONG-urile, urmărind astfel să descurajeze orice formă de opoziţie civică”, se menţionează într-un comunicat Greenpeace.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Greenpeace susține că această abordare contravine tratatelor internaţionale la care România este parte, inclusiv Convenţiei de la Aarhus şi Directivei UE privind protecţia împotriva proceselor abuzive.
Reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile susțin că poziţia ministrului energiei afectează demersurile Ministerului Justiţiei pentru implementarea legislaţiei Anti-SLAPP, ce are ca rol să protejeze jurnaliștii și activiștii când au parte de situații intimidante.
„Într-un stat democratic, societatea civilă trebuie să-şi poată exercita dreptul legitim de a contesta deciziile autorităţilor, fără teama de represalii. Declaraţiile şi acţiunile ministrului Burduja reprezintă un atac direct asupra acestui drept fundamental. Nu ne vom lăsa intimidaţi şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a apăra drepturile românilor la sănătate şi o democraţie sănătoasă”, spune Elena Ionescu, director executiv Greenpeace România.
Ameninţările politicienilor împotriva organizaţiilor societăţii civile care îşi exercită un drept legal de a contesta în instanţă proiecte pe care le consideră dăunătoare „sunt inacceptabile”, susține Otilia Nuţu, analist politic de energie la Expert Forum.
„În acest context, solicitarea de către autorităţile publice a unor cheltuieli de judecată sau a unor despăgubiri într-un cuantum ridicat ca urmare a respingerii unei acţiuni în justiţie, cu scopul de a induce frică sau de a aplica o pedeapsă este, aşadar, contrară dreptului UE şi pune la îndoială respectarea de către România a obligaţiilor care îi incumbă în baza Convenţiei de la Aarhus”, declară Diana Ionescu, lector dr. UBB, avocat, Baroul Cluj.
Printre organizaţiile semnatare ale Scrisorii deschise se numără Greenpeace România, Comunitatea Declic, Bankwatch România, Expert Forum (EFOR), Fundaţia Eco-Civica, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul de Resurse Juridice, ActiveWatch, Funky Citizens, Agent Green, Centrul pentru Jurnalism Independent, Federaţia Coaliţia Natura 2000 România, Grupul pentru Dialog Social, Centrul Român de Politici Europene, 2Celsius, Fundaţia Conservation Carpathia etc.
G4Media a mai relatat că Organizația Greenpeace – filiala locală a ONG-ului global – duce o amplă campanie împotriva proiectului Neptun Deep de producție a gazelor în Marea Neagră, proiect vital pentru scăderea dependenței de energia din Rusia. Proiectul e derulat de OMV Petrom (capital majoritar austriac) și Romgaz (capital de stat) și e în faza de autorizare. Greenpeace România utilizează toate mijloacele activismului: procese în justiție, proteste, lansare de studii și conferințe.
Campania Greenpeace a început în 2023, când cele două companii au și anunțat decizia finală de investiție în proiectul din Marea Neagră. Cele două direcții de atac ale Greenpeace sunt: amenințarea speciilor vulnerabile din Marea Neagră (caii de mare, steluțele de mare și delfinii) și intensificarea efectelor schimbărilor climatice. Statul român, prin instituțiile sale, și cele două companii au respins acuzațiile și criticile. Campania Greenpeace nu vizează și compania americană Black Sea Oil and Gas, care a început deja producția de gaze în Marea Neagră printr-un proiect similar cu Neptun Deep.
